Campionii confruntărilor de idei. „În străinătate, un premiu în «debate» cântăreşte enorm, aceşti copii sunt văzuţi ca nişte semizei“

Ioana Profeanu, Tatiana Moţ şi Octavian Spiridon sunt trei elevi ai Colegiului Naţional „Radu Greceanu“ din Slatina, Olt, care au urcat pe podiumul Olimpiadei de Dezbateri şi Argumentare, la secţiunea începători, o disciplină nouă în peisajul concursurilor şcolare, care a reuşit însă să trezească interesul elevilor.

Ioana Profeanu, elevă în clasa a XI-a, a primit titlul de cel mai bun vorbitor la Olimpiada Naţională de Dezbateri şi Argumentare 2018, secţiunea Începători, Tatiana Moţ, clasa a XII-a, a urcat pe locul II în acelaşi top, iar cele două eleve, împreună cu Octavian Spiridon, clasa a X-a, sunt ocupanţii locului III pe echipe la finalul competiţiei, care s-a desfăşurat la mijlocul lunii iulie 2018, la care au participat echipe din toată ţara. Ioana, Tatiana şi Octavian sunt singurii elevi care au dus în anul şcolar trecut  până la capăt experienţa clubului de dezbateri din cadrul Colegiului Naţional „Radu Greceanu“ din Slatina, un colegiu de top din judeţul Olt. Deşi la începutul anului s-au arătat interesaţi de dezbateri 13-14 elevi, sfârşitul anului şcolar i-a găsit încă pe baricade doar pe ei, dispuşi ca de la o oră pe săptămână, cât le era necesar la început, să se întâlnească zilnic, în preajma etapei judeţene a olimpiadei sau înainte de faza naţională.

Debate-ul spun ei i-a învăţat să-şi stăpânească emoţiile, să prindă curaj să vorbească în faţa publicului şi să-şi exerseze anumite abilităţi. Profesoara de engleză Valeria Badea i-a adunat în jurul ei, „a fost insistentă“, recunosc elevii, iar succesul l-au cunoscut muncind împreună.

JOCUL PUTERE-OPOZIŢIE

Octavian este olimpic la limba engleză, calificat la faza naţională, Tatiana a performat tot la engleză, în timp ce Ioana face parte din clubul de robotică al liceulu. Pentru toţi debate-ul a fost o încercare care „i-a prins“ atât de tare încât se gândesc serios să continue. Jocul serios Putere-Opoziţie pe tărâmul ideilor, ceea ce presupune de altfel debate-ul, le-a deschis lui Octavian şi Tatianei apetitul pentru politică, făcută aşa cum nu se face astăzi şi cu scopul clar de a schimba cu adevărat lucrurile. Experienţa concursurilor de debate le va aduce şi un câştig cât se poate de măsurabil elevilor. „În străinătate, un premiu în debate cântăreşte enorm, aceşti copii sunt văzuţi ca nişte semizei, aşa că i-am învăţat să gândească şi practic. Să ai aşa ceva în CV  este extraordinar“, spune profesoara Valeria Badea.

Pentru că sunt începători, nu au avut ocazia să joace meciuri „impromptu“cu teme date pe loc, pentru care au timp de pregătire o oră, cum se întâmplă la anumite turnee din circuitul cluburilor de dezbateri, însă toţi trei îşi doresc să treacă la categoria Avansaţi. Pentru faza naţională a olimpiadei au avut, în schimb, de pregătit trei teme generoase, de care au aflat din vreme: „Acest Parlament (AP) ar interzice comercializarea produselor de tip fast-food către minori“, „AP susţine caracterul opţional al temelor pentru acasă“ şi  „AP ar introduce măsuri de toleranţă zero faţă de fenomenele de tip bullying în şcoli“.

Bucuroşi de premiu

Prima temă le-a tăiat, de altfel, calea spre finală, sorţii făcând să o joace ca Opoziţie, ceea ce, cred ei, i-a poziţionat din start ca având a doua şansă, având în vedere părerea generală pe subiect. Elevii sunt însă mândri de cum au jucat acel meci, sunt mândri de argumentele expuse, meciul fiind o dovadă că sunt teme în care devine extrem de dificil să găseşti argumente pertinente, de aici şi provocarea.

Cei trei au rolurile clar împărţite. Octavian este vorbitor 1, este cel care expune ideea generală şi primul argument. Ioana are rolul vorbitorului 2 şi este prima care dă replica adversarului (în meciurile în care joacă Puterea) şi expune propriul argument, în timp ce vorbitorul 3, care este Tatiana, expune concluziile şi dă, de obicei, „lovitura finală“.

Frumuseţea debateului este că, deşi ai posibilitatea să faci „research“ pe tema dată şi să-şi construieşti riguros strategia, argumentele adversarului te obligă tot timpul să te adaptezi, dovedind o bună cunoaştere a temei, talent oratoric, un simţ special în construirea discursului etc. Ioana, desemnată cel mai bun vorbitor al olimpiadei, la categoria Începători, se află exact în această situaţie. În viaţa reală are, sau avea, o teamă teribilă de a vorbi în public, însă în concurs i-a cucerit pe arbitri. Spune că de la o etapă la alta a evoluat fără să fie neapărat conştientă de acest lucru, „s-a trezit“ însoţindu-şi discursul de gesturi expresive, lucruri care vin odată ce acumulezi experienţă.

CUM PREGĂTESC MECIURILE

Cei trei olimpici spun că i-au bucurat toate temele, nu au una preferată. Debate-ul i-a făcut să caute informaţii pe care, altfel, în mod absolut sigur nu le-ar fi căutat, sau nu ar fi extins totul la acest nivel. „Research-ul“ este, de altfel, una dintre cele mai importante etape în pregătirea unui meci. După ce au aflat tema dezbaterii, primul lucru pe care-l fac este să scrie mare pe tablă „De ce?“, iar apoi pornesc în căutarea argumentelor pro şi contra pe care îşi vor construi pledoariile şi pentru Guvern şi pentru Opoziţie. Din multitudinea de idei le aleg pe cele mai importante două-trei, şi le dezvoltă căutând informaţii relevante din surse diverse: studii de piaţă, statistici, site-uri oficiale ale instituţiilor publice, opinii ale experţilor recunoscuţi în domeniu etc. După aceea fiecare îşi construieşte argumentul conform rolurilor stabilite, iar discursurile le repetă împreună.

DEZAMĂGIŢI DE MODELELE GENERAŢIEI LOR

Deşi recunosc că nu sunt neapărat fanii televiziunilor de ştiri elevii sunt puternic ancoraţi în viaţa reală. Cel mai greu le este să accepte faptul că tinerii din generaţia din care şi ei fac parte nu mai găsesc sens în a depune efort, în a învăţa, în a-ţi construi o educaţie solidă. „Să nu înveţi, dar să ajungi sus a devenit un ideal pentru mulţi din generaţia mea. Foarte mulţi oameni nepregătiţi ajung să ocupe poziţii bune, de exemplu ministru, iar acest lucru influenţează negativ tinerii, care nu mai consideră că este necesar să studiezi temeinic la şcoală pentru a avea o carieră de succes“, spune Tatiana.

La fel de dezamăgită de sistemul de învăţământ este şi Ioana, şi acesta ar fi unul dintre primele lucruri pe care le-ar schimba: „Aş schimba sistemul de învăţământ, pentru că nu mai reuşeşte să-i atragă pe elevi, sunt dezinteresaţi complet de şcoală. Foarte mulţi colegi mi-au spus: «Bă, tu înveţi degeaba, că n-o să-ţi folosească!»“.