Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese. Ce boli rişti să dezvolţi dacă-ţi suprasoliciţi creierul
0Pauzele lungi şi dese nu reprezintă doar cheia marilor succese, conform zicalei, ci şi un mod de a ne menţine sănătoşi. Neurologii spun că persoanele care omit să facă un repaus în timpul programului de lucru sau care nu şi-au luat concediu de odihnă de ani întregi riscă să dezvolte mai multe boli şi chiar să fie nevoite să meargă la psihiatru.
Dincolo de zicala românească şi de explicaţiile oamenilor de ştiinţă, care au demonstrat că un angajat care face o mică pauză la fiecare 52 de minute de efort intelectual este mai eficient şi productiv la locul de muncă, medicii atrag atenţia că orice repaus este bine-venit pentru neuroni. Orice efort intelectual fără pauză duce la suprastimularea creierului şi apariţia oboselii cronice.
„Creierul este ca orice altă maşinărie care funcţionează cât funcţionează, dar la un moment dat trebuie oprită pentru că se încălzeşte. Cam aşa se întâmplă şi cu creierul, căci, prin funcţionare fără repaus, se ajunge la epuizarea resursele energetice. Prin pauză nu facem altceva decât să-l lăsam se relaxexe, să se deschidă nişte canale, să se reaşeze nişte ioni de o parte şi de alta a membranelor (n.r.-ioni de sodiu si potasiu care activează reacţii enzimatice în lanţ la nivelul membranei), astfel încât neuronul sau orice celulă să revină la stare de repaus, de linişte”, precizează neurologul Letiţia Badea.
Suprasolicitarea creierului are efecte negative asupra organismului uman, lipsa de odihnă determinând apariţia unor afecţiuni digestive şi chiar psihice.
„Apar stări de indispoziţie, nervozitate, insomnii, până la manifestări ce par să fie din partea altor organe interne: ulcerele gastrice, bolile de tranzit intestinal cu diaree şi constipaţie. Pot să apară, de asemenea, manifestări psihiatrice, boli psihice, depresii, anxietăţi. Persoana care nu ia pauză poate să dezvolte tot felul de psihoze şi asta numai pentru că se epuizează neuronul. Toate sunt coordonate de sus, de la creierul care nu mai poate să facă conexiunile cu toate grupele neuronale împărţite prin scoarţa cerebrală.
Letiţia Badea, neurolog.
Când trebuie să faci pauză
Dezvoltarea unor astfel de afecţiuni poate fi evitată printr-un scurt repaus, un moment de odihnă pentru creier şi de relaxare pentru muşchi. Alternanţa muncă-pauză diferă însă de la persoană la persoană, dar şi de efortul depus:
„Fiecare om are ritmul lui de muncă, fiecare om ia o pauză în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, pentru că depinde şi cât de solicitantă este munca pe care o prestează o persoană. Sunt oameni care nu au nevoie de pauză pentru că ies din ritm, dar sunt şi persoane care au nevoie de pauză foarte des, pentru că aşa e structura lor. În cazul celei de-a doua categorii, continuarea muncii fără respectarea ritmului duce la scăderea randamentului. În plus, concediul de odihnă luat o dată pe an, câteva zile, ne afectează pe termen lung, iar coroborat cu lipsa pauzelor din timpul săptămânii conduce la epuizare. Părerea mea e că în multinaţionale, de exemplu, se munceşte extraordinar de mult şi că s-a ajuns la sinucideri din motive de epuizare“, mai spune Letiţia Badea.
Neurologul le recomandă persoanelor cu o activitate intelectuală crescută, care sunt în pragul epuizării sau doar stresate, să evite consumul de băuturi energizante, întrucât acestea reprezintă o „stoarcere de energie până la maxim” şi oferă doar iluzia unei stări de bine.