Hârtiile care stau în calea extrădării lui Ghiţă

Situaţia juridică a fostului deputat Sebastian Ghiţă a complicat extrădarea acestuia din Serbia, ţară în custodia căreia se află în prezent, după ce a fost prins de autorităţile din Belgrad cu documente de identitate false.

UPDATE ORA  18:15 Surse judiciare au declarat pentru Adevărul că magistraţii din cadrul Curţii de Apel Ploieşti au constatat, marţi, în urma şedinţei din Camera de Consiliu că sunt întrunite toate condiţiile pentru ca Sebastian Ghiţă să fie extrădat în România. Cel mai probil documentele aşteptat de Ministerul Justiţiei de la Curtea de Apel Ploieşti vor fi trimise în cursul zilei de astăzi sau cel mai târziu mâine.

Concret, numărul prea mare de mandate de arestare, meticulozitatea procurorilor anticorupţie şi o eroare a judecătorilor ploieşteni au întârziat procedurile care ţin de partea română pentru ca fugarul Ghiţă să fie adus în ţară.

Tribunalul Prahova a admis în data de 15 martie mandatul de arestare preventivă în lipsă solicitat de DNA Ploieşti pe numele lui Sebastian Ghiţă, pentru două infracţiuni, şi anume pentru trafic de influenţă şi pentru spălare de bani. Nemulţumit de soluţia dată de instanţa de fond, DNA o contestă la instanţa superioară, Curtea de Apel Ploieşti, şi cere judecătorului de drepturi de libertăţi mandat de arestare în lipsă pe numele lui Ghiţă şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat.

Curtea de Apel Ploieşti admite contestaţia DNA în data de 3 aprilie 2017,

“(…) admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A.-SERVICIUL TERITORIAL PLOIEŞTI împotriva încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr.1398/105/2017. Desfiinţează în parte încheierea contestată şi rejudecând: Dispune arestarea preventivă a inculpatului GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, (…) pe o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă. Reţine şi dispoziţiile art.223 alin.1 lit.a Cod proc. penală ca temei juridic al arestării preventive a inculpatului pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat…”, conform portalului instanţelor de judecată, decizia fiind una definitivă.

Două mandate de arestare

În urma soluţiei dată de Curtea de Apel, Sebastian Ghiţă s-a ales cu două mandate de arestare preventivă în lispsă în cadrul aceluiaşi dosar, lucru anormal. Din acest motiv, DNA contestă şi această soliţie a Curţii de Apel Ploieşti şi cere instanţei să contopească cele două mandat într-unul singur, invocând faptul că nu este legal ca un singur inculpat să aibă două mandate de arestare preventivă într-un singur dosar. Această din urmă contestaţia s-a judecat la Curtea de Apel, vineri, 14 aprilie, iar judecătorul a admis să contopească cele două mandate într-unul singur.

„(...) admite contestaţia la executare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Csaţie şi Justitie- D.N.A. –Serviciul Teritorial Ploieşti. Dispune anularea mandatului de arestare preventivă nr.88/UP emis la 15 martie 2017 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în baza încheierii nr.98/15.03.2017 şi mandatului de arestare preventivă nr.1 emis la 03.04.2017 de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti în baza încheierii din 03.04.2017, ambele încheieri pronunţate în dosarul nr.1398/105/2017. Dispune emiterea unui nou mandat de arestare preventivă faţă de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, în conformitate cu dispoziţiile celor două încheieri mai sus menţionate, pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală(…)”, conform soluţiei publicată pe portalul instanţelor de judecată.

Culmea este că apare o nouă încurcătură. Judecătorul de la Curtea de Apel acordă drept de contestaţie timp de 3 zile de la comunicare, în condiţiile în care această instanţă ar fi trebuit să dea o soluţie definitivă, susţin surse judiciare. Pentru a se rezolva această chestiune strict procedurală, marţi a avut loc la Curtea de Apel o şedinţă în Camera de Consiliu pentru a se stabili dacă sunt îndeplinte toate condiţiile necesare pentru extrădarea în România a fostului deputat.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a declarat, marţi, că instituţia pe care o conduce aşteaptă documente de la instanţele care au emis mandatele de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, urmând că imediat să fie demarată procedura de extrădare. Surse judiciare au precizat că până marţi, Curtea de Apel Ploieşti nu a emis aceste documente necesare pentru a putea fi demarată procedura de extrădare.

Respectivele documente de care a vorbit Tudorel Toader sunt reprezentate chiar de motivarea deciziei Curţii de Apel Ploieşti în ceea ce priveşte contopirea celor două mandate, motivare care nu a fost încă făcută publică.