Dragoste şi răzbunare dincolo de moarte. Povestea monumentului funerar în formă de falus din Ploieşti, retezat de comunişti pentru că era obscen

Monumentul funerar a fost retezat de comunişti pentru că era obscen. FOTO Adevărul Ploieşti

Vechi de peste 100 de ani, un monument funerar din Ploieşti intrigă peste vremuri cu povestea romanţată. Acesta vorbeşte despre răzbunarea unui soţ, din familia Hogaş, pe nevasta infidelă, pe care a împuşcat-o şi apoi i-a construit un monument funerar în formă de falus, să fie de ocară şi peste timpuri pentru modul în care şi-a petrecut viaţa. „Coloana“ a fost retezată de comunişti pentru că tulbura vizitatorii cimitirului

Transmisă din gură în gură, peste generaţii, povestea monumentului din cimitirul ploieştean Viişoara s-a transformat într-o adevărată legendă urbană. Acesta face ca o versiune ulterioară, de dată recentă, a unei descendente a familiei Hogaş, că monumentul este, de fapt, o coloană a infinitului, să nu fie pe placul apetenţei pentru senzaţional a ploieştenilor care, invariabil, optează pentru spumoasa poveste de dragoste şi răzbunare a unui soţ pe nevasta infidelă.

De altfel, aspectul monumentului lasă prea puţin loc de imaginaţie. Neobişnuita piatră funerară seamănă cu un falus, o reprezentare la scară mare, în marmură, a unui organ sexual masculin. Nici măcar faptul că, de câţiva ani, este retezat nu diminuează senzaţia, ba chiar o amplifică prin segmentarea în două bucăţi care fac detaliile mai uşor de observat.

Frumoasa şi iubăreaţa Maria Hogaş ar fi inspirat monumentul

„Astfel este viaţa. Maria Hogaş, născută Lascanu. Născută în maiu 1872, încetată din viaţă în decembrie1895“, este inscripţia care poate fi citită pe monumentul funerar. Dar, pentru aceasta, trebuie să te uiţi invers, cu capul în jos. În vârful monumentului sunt sculptate şi trei inimi străpunse de o săgeată.

Toate aceste date au creat premise unei poveşti plină de ingrediente picante: romantism, dragoste, sex şi răzbunare.

Maria Hogaş ar fi fost soţia lui Nicolae Hogaş, un nepot al lui Calistrat Hogaş (1847 - 1917). Femeie frumoasă, dar şi iubăreaţă, aceasta îşi înnebunea soţul gelos, cu numeroasele aventuri. Într-o seară, exasperat, acesta şi-a prins soţia în patul cu amantul şi i-a împuşcat pe amândoi.

Pentru a o pedepsi şi a o face de ocară inclusiv peste timpuri pentru modul în care şi-a petrecut viaţa, Nicolae a dat comandă celui mai renumit arhitectul al vremii, Temistocle Vidali, să-i ridice monumentul funerar în formă de falus. Acesta ar fi şi semnificaţia mesajului inscripţionat la capătul femeii, moartă la doar 23 de ani, „Astfel este viaţa“.

O variantă a acestei poveşti este că Maria Hogaş era o damă de lux a acelor vremuri, căsătorită, iar soţul său ar fi împuşcat-o pentru că nu mai suporta să o ştie nopţile în compania altor bărbaţi.

Retezat în timpul comunismului pentru obscenitate

În prezent, monumentul este retezat în două, iar faptul s-ar datora, spun din nou legendele, comuniştilor. Aceştia au dat ordin să fie doborât pentru că era obscen şi tulbura oamenii veniţi la cimitir. La un moment dat, „falusul“ a fost dat jos în întregime de pe soclu.

Ulterior, prima jumătate a monumentului a fost montată din nou de personalul cimitirului, în urmă cu câţiva ani şi ar putea fi restaurat. Greutatea bucăţii retezate este, însă, foarte mare, astfel că administraţia cimitirului are nevoie de un dispozitiv care să-l repună la loc.

Vechimea, dar şi originalitatea acestuia ar putea face ca, în curând, acesta să fie declarat monument istoric.

Versiunea descendenţilor familie Hogaş: o coloană a infinitului

În urmă cu câţiva ani, o descendentă a familiei Hogaş, care plăteşte şi acum taxa de întreţinere a mormântului din cimitirul Viişoara), a spus că monumentul a fost ridicat după ce Maria Hogaş a fost secerată de cancer sau de o altă boală incurabilă, la 23 de ani.

Familia, îndurerată de pierdere, i-a construit acest monument care reprezintă, însă, o coloană a infinitului. Inscripţia „Astfel este viaţa“ semnifică aspiraţia, iar inimile străpunse de săgeată durerea familiei, distrusă de această pierdere neaşteptată.

Mai puteţi citi

Mănăstirea Zamfira, pictată în întregime de faimosul Grigorescu, s-a degradat din cauza infiltraţiilor. Muzeografii se roagă să apară un salvator cu bani. Rugă mai puţin obişnuită a muzeografilor de la Muzeul Judeţean de Artă Prahova, care fac un apel public către toţi factorii responsabili, guvernamentali, administrativi, ecleziastici, pentru salvarea mănăstirii Zamfira, prima biserică pictată în întregime Nicolae Grigorescu, la vârsta de 18 ani. Biserica este într-o stare avansată de degradare.

Locuri bântuite din Prahova. Iulia Hasdeu cântă la pian în castelul de la Câmpina, iar fantoma lui Odette se plimbă în podul Conacului Bellu din Urlaţi. Frumuseţea castelelor şi conacelor din Prahova au aprins, de-a lungul timpului, imaginaţia localnicilor, impresionaţi de simbolistica ciudată a construcţiilor şi poveştile oamenilor care le-au locuit. Două astfel de locuri sunt, în Prahova, Castelul Hasdeu de la Câmpina şi Conacul Bellu din Urlaţi, despre care se spune că sunt bântuite