11 de ani de procese pentru schiţele lui Nicolae Grigorescu

Multe dintre schiţele cerute de Primăria Câmpina reprezintă una dintre temele favorite ale lui Grigorescu, care cu boi, aşa cum este şi acest desen, datat 1885 - 1895, aflat în depozitele Muzeului Naţional de Artă al României. FOTO cimec.ro

Juriştii Primăriei Câmpina încearcă de 11 ani să intre în posesia a 202 schiţe în creion, peniţă şi laviu care i-au aparţinut lui Nicolae Grigorescu. Lucrările au fost vândute municipalităţii, în 1939, de către fiul pictorului, iar în prezent sunt depozitate la Muzeul Naţional de Artă

În 2002, secretarul Primăriei Câmpina, Paul Moldoveanu, a descoperit întâmplător informaţii despre schiţele cumpărate de municipalitate în 1939. În acelaşi an, juriştii instituţiei au deschis un proces care durează de peste 11 ani.

„Citisem într-o carte de specialitate faptul că fiul lui Grigorescu, Gheorghe Grigorescu, a vândut primăriei, în 1939, mai multe schiţe. Am căutat în arhivă şi am găsit contractul care ne dădea dreptul de proprietate asupra lucrărilor. În acelaşi an, am deschis şi primul proces“, ne-a spus Paul Moldoveanu.

Secretarul a căutat lucrările în nomenclatorul artei grafice româneşti din 1970, iar pe spatele unora dintre aceste lucrări a găsit înscrisuri prin care se preciza că schiţele au fost vândute Primăriei Câmpina.

Cu toate acestea, lucrările sunt şi acum la Muzeul Naţional de Artă, după ce au fost luate în custodie de această instituţie în 1950. În 2002, Primăria Câmpina a dat în judecată atât Ministerul Culturii cât şi muzeul, iar toate instanţele, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dat câştig de cauză administraţiei locale cu obligaţia de a restitui lucrările.

În 11 ani, procesul a trecut prin fond, apel şi recurs, precum şi prin calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, iar juriştii din Câmpina au obţinut inclusiv un titlu executoriu.

Punerea în aplicare a acestuia a fost constestată de Ministerul Culturii şi Muzeul de Artă, a parcurs din nou toate etapele procesuale şi a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, următorul termen de judecată fiind 12 februarie 2013. „Speranţele noastre sunt 100% că vom avea de câştig de cauză, iar în câteva luni să intrăm şi în posesia schiţelor“, ne-a mai spus Paul Moldoveanu.

Regim special de expunere

Realizate în creion, peniţă şi laviu (tehnică de a colora monocrom prin tente cu tuş diluat), schiţele au un regim special. Nu pot fi expuse decât pentru o perioadă scurtă de timp, şi doar prin rotaţie, pentru că lumina le poate degrada.

De aceea, şi în eventualitatea în care se vor întoarce la Câmpina, accesibilitatea publicului la aceste schiţe ar putea fi extrem de rară. Cum Muzeul „Nicolae Grigorescu“ nu este în proprietatea municipalităţii, ci a Consiliului Judeţean, şansa ca schiţele să fie expuse în casa memorială este destul de redusă.

Schiţele, vândute în 1939 cu 600.000 de lei de singurul moştenitor al lui Grigorescu au fost evaluate, în 2002, la aproximativ un milion de euro, de către un expert din Bucureşti. Între timp, valoarea acestora este posibil să fi crescut foarte mult. „Nu avem o evaluare actuală, vom face acest lucru după ce vom intra în posesia lor“, ne-a mai spus secretarul municipalităţii.

Multe dintre lucrări reprezintă portrete, studii pe tema carelor cu boi şi peisaje.

Nicolae Grigorescu (1838 - 1907) şi-a trăit la Câmpina, împreună cu soţia, Maria Danciu, şi fiul său, Gheorghe Grigorescu, ultimii ani de viaţă, 1904-1907, aici fiind şi ultimul său atelier.