Afirmaţii revoltătoare ale victimelor stâpânilor de sclavi din Berevoeşti: „Când m-am dus la Poliţie să cer ajutor, i-au anunţat pe ţigani“
0Martori audiaţi în procesul stăpânilor de sclavi din comuna argeşeană afirmă că autorităţile locale şi judeţene aveau cunoştinţă despre sistemul de exploatare umană care a funcţionat nederanjat 12 ani.
Gheorghe Popescu, una dintre victimele romilor de la Berevoeşti, a stat în sclavie 11 ani în comuna argeşeană. A murit în urmă cu doi ani. Se îmbolnăvise de cancer în perioada cât a stat sechestrat, iar romii care-l exploatau l-au aruncat la poarta sorei lui în momentul în care a devenit inapt pentru muncă.
Sora bărbatului, Ştefănica Popescu, povesteşte că fratele ei sclav în satul Gămăceşti, din comuna Berevoeşti. A început ca mecanic şi şofer al uneia dintre familiile de romi. Sub pretextul unor datorii fictive pretinse de romi, n-a mai reuşit niciodată să plece acasă. Femeia a aflat despre grozăviile din anii de sclavie, târziu, chiar din gura bărbatului, când acesta se afla pe patul de moarte.
Umilit şi muncit până la epuizare
„Îl munceau până la epuizare, îl băteau, îl schingiuiau, îi puneau fustele-n cap şi-l mozoleau cu dude pe la gură. Când şi-a pierdut puterile, l-au forţat să meargă după căpătat, dar bietul de el n-apuca nici să guste din ce strângea fiindcă erau cu ochii pe el din maşini. Tot ce aduna bun luau ţiganii. Lui îi dădeau resturile, a treia, a patra zi. Iarna, când nu-l duceau la cerşit, tot ţigăncile îl trimeteau, pe un ger de crăpa pietrele, să le spele rufele la râu. Era tot timpul păzit... Era bolnav, vai de el. Când n-a mai fost bun nici de cerşit, l-au dus la spital, să nu le moară în curte, ca să nu dea socoteală. Apoi, de la spital, mi l-au aruncat la poartă“, povesteşte, pentru „Adevărul“, Ştefănica Popescu.
Priveşte cu mâhnire şi frustrare înapoi, la anii de început ai sclaviei fratelui său. Îl ştia plecat la muncă plătită, cu serviciu, în Berevoeşti. Când a văzut că nu mai trece deloc pe acasă, a înţeles că ceva nu e în regulă şi a anunţat Poliţia din localitatea ei de domiciliu: Godeni. „Poliţstul n-a vrut să-mi primească plângerea. A zis că nu se bagă, că nu-şi pune el ţiganii în cap. Am plecat de-acolo, cu plângerea în braţe, cum am venit“, adaugă Ştefănica Popescu.
Concubinul femeii, paralizat parţial
Femeia a declarat toate aceste lucruri şi în faţa judecătorilor. Luna aceasta a avut loc ultimul termen de judecată în dosarul unui alt loc de romi exploatatori din Gămăceşti, care-şi aşteaptă acum sentinţa. Concubinul Ştefănicăi Popescu a trecut printr-o experienţă similară la Berevoeşti, doar că a reuşit să fugă după patru luni. „A trecut şi el prin ce e mai rău. Mi-a povestit cum l-au bătut cu o găleată smălţuită. A paralizat pe partea stângă, la scurt timp după ce a scăpat de acolo. Dacă ne gândim acum, Poliţia putea să facă demult ceva pentru oamenii ăştia, dar n-a făcut, deşi ştia. Era o mafie acolo!“, mai spune Ştefănica Popescu.
„Mă aveau la mână cu o datorie“
Că autorităţile din Berevoerşti şi localităţile apropiate ştiau despre sistemul sclavagist a spus-o la Tribunal şi Toma Milea, unul dintre bărbaţii care au început să lucreze pentru romi, tot ca şofer, dar a sfârşit ca sclav. „Mă aveau la mână cu o datorie de 4.000 de lei, de când murise maică-mea. M-am dus să lucrez în contul banilor, doar că ei tot dator mă scoteau, oricât munceam eu“, povesteşte bărbatul.
A reuşit să evadeze din Gămăceşti de câteva ori, dar de fiecare dată s-a trezit cu romii după el. „Cu biciul, cu bâtele, cu parul... Cu ce n-am mâncat eu bătaie?! Normal c-am vrut să fug. Vreo 14 ore am alergat odată, am ajuns în munţi şi tot m-au adus înapoi, Feraru Costel şi neamurile lui. M-am dus şi la poliţie să cer ajutor. Primarul şi Poliţia ştiau de noi, dar erau de partea lor. În loc să mă ajute, ce-au făcut?! I-au anunţat pe ţigani. M-am trezit şi acolo cu ei după mine. M-au luat la fix, înapoi“, povesteşte, pentru „Adevărul“, Toma Milea. Omul spune că nu doar autorităţile din Berevoeşti ştiau despre sclavi, ci şi Poliţia din comuna lui natală, Nucşoara, unde susţine că romii au venit în mai multe rânduri să-l caute.
Unul dintre bărbaţii găsiţi în urma descinderilor din 2016 Foto: Poliţia Română
Peste 40 de oameni exploataţi
Investigatorii arată că reţeaua funcţiona în comuna argeşeană încă din 2004. Sistemul de exploatare a fost destrămat abia pe 13 iulie 2016, atunci când sute de jandarmi şi mascaţi au înconjurat satul Gămăceşti. Iniţial, au fost arestate preventiv 38 de persoane de etnie romă, membre ale unor clanuri partenere, despre care s-a stabilit că, pe parcursul a 12 ani, au exploatat prin mijloace de sorginte medievală peste 40 de oameni.
„Au recrutat prin constrângere, inducere în eroare, profitând de imposibilitatea de a se apăra, sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate mai multe victime pe care le-au transportat şi le-au adăpostit în locuinţele lor“, au arătat procurorii.
Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, exploatate sexual, legate în lanţuri şi umilite în cele mai crunte moduri. Procurorii DIICOT au trimis în judecată 20 de persoane în dosarul stăpânilor de sclavi din Berevoeşti, împărţite în mai multe loturi. Cinci romi au fost condamnaţi definitiv până acum, la pedepse între 3 ani şi 5 ani şi 4 luni de închisoare.
Unele dintre victime au fost găsite în lanţuri
12 de ani de tăcere totală a autorităţilor
Oficialii Poliţiei au refuzat să comenteze până acum afirmaţiile potrivit cărora ar fi sprijinit sau tolerat sistemul sclavagist. Cât despre primarul de la Berevoeşti, acesta s-a ales până acum doar cu trei amenzi în valoare totală de 2.500 de lei, emise de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS). Secretarul comunei a primit tot trei sancţiuni de aceeaşi valoare, iar asistentul social din cadrul primăriei cu două amenzi în cuantum de 2.000 lei, după ce organele de control au constatat că 14 dintre suspecţii arestaţi preventiv sunt beneficiari de ajutoare sociale. Aşa-zisele anchete sociale făcute de Primăria Berevoeşti n-au scos la iveală niciodată că în comunitatea de romi s-ar întâmpla ceva necurat.
Te-ar putea interesa:
Milioane de SIM-uri telefonice au fost găsite în spatele unui bloc din Bucureşti
Se încarcă comentariile...
