Oraşele şi munţii care se văd cu ochiul liber de pe masivul Ceahlău: când sunt cele mai bune condiţii de vizibilitate. S-ar putea vedea şi Marea Neagră?

Munţii Făgăraş văzuţi din Ceahlău (La Pălărie) FOTO: Dinu Oprea

Platoul de pe creasta masivului Ceahlău oferă o posibilitate optimă pentru a vedea o serie de oraşe din zona Moldovei.

Dinu Oprea, cadru universitar la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, a explicat care este gradul de vizibilitate al marilor oraşe şi a vârfurilor montane, în urma unei călătorii întreprinse în masivul Ceahlău. 

Lector universitar doctor la Facultatea de Istorie şi Geografie (Departamentul Geografie) şi pasionat montaniard, Dinu Oprea a participat cu membrii clubului montan Geotreck la o tură de munte şi a avut posibilitatea de a observa luminile localităţilor din depărtare. „…toate acestea pot fi mai mult sau mai puţin lizibile în funcţie de poziţia lor în raport cu rectilinia care uneşte cele două locaţii. Dacă aceasta nu întâlneşte nici un obstacol morfologic (de relief) atunci iluminarea publică a oraşului îl face detectabil vizual. Bineînţeles noaptea!“, a precizat Dinu Oprea.   

Acesta a menţionat că observarea localităţilor pe timpul zilei este mai dificil de realizat în lipsa unor construcţii de mari dimensiuni (turnuri, relee) uşor de reperat. Excepţia este Piatra Neamţ, oraş uşor de identificat datorită distanţei mici faţă de Ceahlău şi a prezenţei culmii Pietricicăi. 

„De asemenea, reţinem că observarea unor repere geomorfologice de mari dimensiuni cu ochiul liber, se face mai facil dinspre forme joase de relief. De exemplu: Ceahlăul se observă de pe dealul Repedea de lângă Iaşi, pe când reciproca nu este valabilă“, notează profesorul universitar. 

Acesta a precizat că momentele în care observarea se poate face cel mai eficient sunt în timpul iernii:

„…observarea este influenţată de atmosfera terestră, de încărcarea acesteia cu impurităţi (praf, cenuţă) sau vapori de apă… iarna, încărcătura atmosferei cu vapori este minimă. Vara profunzimea este ceva mai mare, în general, după precipitaţiile cu caracter torenţial în urma cărora atmosfera pierde umiditatea“, mai spune Dinu Oprea. 

În urma studiului şi observaţiilor, profesorul afirmă că se pot vedea de la Cabana Dochia (cota 1750 m), cel puţin parţial, o serie de localităţi din zona Moldovei. El a determinat şi coordonatele polare (distanţe - D - şi azimut – A) ale oraşelor ce pot fi văzute (cele mai multe recunoscute noaptea pe baza iluminării lor) din faţa cabanei Dochia:

Suceava D=79 km, A - 16° - posibil 

Fălticeni D=61 km, A=25° - vizibil

Botoşani D=102 km, A=32° - vizibil

Târgu Neamţ D=41km, A=50° - parţial

Paşcani D=66km, A=61° - parţial

Iaşi D=126 km, A= 79° - vizibil

Roman D=75 km, A= 93° - vizibil

Piatra Neamţ D=32 km, A= 96° - vizibil şi pe timpul zilei

Bacău D=86 km, A=121° - parţial

Munţii Călimani, văzuţi din Ceahlău (Vf. Lespezi) FOTO: Dinu Oprea

De asemenea, el a menţionat că există posibilitatea observarii (în context meteo favorabil), a unor creste montane înalte, mai apropiate sau dimpotrivă, vizibile din vârfurile Ocolaşul Mare sau Toaca (coordonatele calculate de la Cabana Dochia): 

Bucegi - Vf. Omu D=171 km, A=193° vizibil

Rarău - Pietrele Doamnei D=61km, A=332° vizibil

Giumalău -Vf. Giumalău D=63km, A=326° vizibil

Rodnei - Vf. Ineu, D=101km, A=308° vizibil 

Rodnei - Vf. Pietrosu D=122km, A=306° vizibil 

Călimani - Vf. Pietrosu D=61km, A=287° vizibil 

Făgărăş - Vf. Negoiu D=187km, A=215° vizibil

Făgăraş - Vf. Moldoveanu D=178km, A=212° vizibil

Hăşmaş - Vf. Hasmasul Mare D=31km, A=201° vizibil

Piatra Craiului - Vf. La Om D=170km, A200° posibil

Ciucaş - Vf. Ciucaş D=163km, A=180° vizibil

„Personal am văzut linia Făgăraşului atât din Ceahlău, cât şi din locaţii mai îndepărtate - Călimani sau Rodnei şi nu în condiţiile meteorologice cele mai favorabile“, mai spune profesorul universitar doctor. Un subiect controversat rămâne dacă Marea Neagră se poate vedea din vârfurile Ceahlăului sau ale Bucegilor. 

„Teoretic s-ar putea. Distanţele dintre cele două masive până la mare sunt minim 315 km în primul caz şi minim 275 km în cel de-al doilea. Rectiliniile ce unesc cele doua masive cu Marea nu întâlnesc în calea lor nici un obstacol morfologic. Fotografierea mării este mult mai greu de realizat. Distanţa faţă de aceasta şi altitudinea acesteia sunt factori inhibatori. Ochiul uman, în condiţiile cele mai favorabile, poate ar putea-o distinge! Eu nu am reuşit să o văd“, concluzionează profesorul.