Minunile din Munţii Pădurea Craiului. Cel mai lung labirint subteran din România ascunde o colecţie de cristale rare, galerii fosile şi formaţiuni gigantice
0
Munţii Pădurea Craiului adăpostesc multe bijuterii care au făcut România cunoscută în lume. Una dintre acestea este Peştera Vântului, cea mai mare peşteră din România. Unicitate, colecţie de cristale rare şi frumuseţe sunt cuvintele descrise de speologii care au ajuns să o cerceteze. Numele i s-a atribuit tocmai vânturilor puternice care şuieră încă de la intrarea în ea, ele putând să atingă chiar şi 50 de kilometri pe oră.
Descoperită de inginerul Bagameri Bela în anul 1957, Peştera Vântului din Munţii Pădurea Craiului şi-a dobândit în scurt timp renumele de cel mai lung labirint subteran din România. Intrarea peşterii se află în poiana Frânturii. Văzând intrarea betonată, un neştiutor nici nu bănuieşte ce se ascunde în spatele găurii din care suflă un vânt puternic.
Deşi în anul descoperirii Peştera Vântului avea o lungime de doar 500 metrii exprorările fac ca la sfârşitul anului 1967 lungime totală a galeriilor cunoscute se depăşească 15.000 m. S-au organizat ture de explorare, expediţii de anvergură, s-au executa lucrări de decolmatare şi amenajarea intrării, potrivit infopensiuni.ro
Cercetările şi cartările Peşterii Vântului nu au încetat niciodată, astfel că la sfârşitul anului 1989 lungimea totală a galeriilor aceeteia depăşea 40 de kilometri, iar în anul 2000 depăşea 47 de kilometri.
Pestera Vantului-sursa foto-alpin91.files.wordpress.com
Accesul în peşteră se face la cel mai jos nivel, unde debitul de apa iese la suprafaţă iar înălţimea galeriei este suficientă. Aceasta se îngustează ulterior, devenind inaccesibilă, însă alte galerii se deschid de aici, cu acces în etajele superioare.
Peştera s-a format într-un bloc de calcare, iar deasupra calcarelor se află un strat impermeabil de conglomerate şi gresii din Jurasicul inferior. Extensia peşterii, cea mai lungă distanţă între două puncte pe linie aeriană, este de 3,2 km, cea mai mare diferenţă de nivel este de 120 m. Majoritatea sălilor s-au format la întâlnirea a două falii, sau ca urmare a prăbuşirilor din zona faliilor. Aşa sunt Sala Titanilor, Sala Mare, Amfiteatrul, Sala Neagră, Sala Ascunsă, potrivit Clubului Speologilor Amatori din Cluj
Şi avenele aflate în peşteră sunt de origine mixtă, unele formate pe brecie de falie, iar altele sau format pe diaclaze. Rolul lor este important deoarece, fac legătura între cele patru nivele de dezvoltare a peşterii. Cele mai importante avene sunt: Casa Scărilor, Avenul Greu, Avenul Bükki, Avenul Bagaméri, Avenul din sistemul Torpilei. Vizitarea se face însă numai cu însoţire permanentă. Temperatura medie anulă în Peştera Vântului este de 11.8˚C. Numele peşterii vine de la faptul că la intrarea în ea există un curent de aer foarte puternic, care atinge uneori şi 50 km/ora.
Se încarcă comentariile...
