Ceauşescu la Iaşi. Şirul nesfârşit de gafe organizatorice la vizita dictatorului din septembrie '89

Convoiul oficial în preajma cartierul Podu Roş FOTO Arhivele Naţionale

Consilierii cuplului dictatorial au considerat că o vizită în Moldova în preajma începutului de an şcolar ar revitaliza imaginea regimului, în contextul evenimentele anticomuniste din estul Europei. Vizita de trei zile întreprinsă la Iaşi în intervalul 13-15 septembrie a fost însă un eşec de la un capăt la altul.

Inaugurarea noului an şcolar în septembrie 1989 reprezenta o oportunitate de imagine şi de etalare a "vigorii" încă intacte a regimului comunist în România. Dinspre toate ţările din estul Europei atinse de cancerul comunismului veneau veşti de schimbare.  De aceea, strategii partidului unic au studiat cu atenţie locul în care trebuie să se afişeze cuplul dictatorial pentru a genera un "boom" disperat de credibilitate.

În cele din urmă, a fost aleasă varianta unei vizite prelungite, în perioada 13-18 septembrie, în Moldova. Obiectivul prim a fost Iaşiul, unde cuplul dictatorial a stat în intervalul 13-15 septembrie. Ulterior, a mai ajuns la Botoşani şi Suceava. Istoricii consideră că strategii s-au gândit la Moldova deoarece cetăţenii acestei regiuni sărace erau mai puţin pretenţioşi, mai puţin atinşi de "aerul schimbării" şi mai uşor manipulabili.

Calculul de la Bucureşti nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Iaşi, iar prezenţa Ceauşeştilor în Capitala Moldovei a fost presărată cu zeci de incidente, generate, în special, de oameni ajunşi la limita extremă a suportabilităţii.

Chiar Securitatea locală, condusă atunci de Constantin Ciurlău, a raportat la Bucureşti înainte de vizită că nemulţmurile populare au ajuns la un nivel periculos. "Nu s-a întâmplat nimic deosebit odată cu ultima vizită la Iaşi a lui Ceau­şescu. Singurul lucru care a fost se­sizat a fost că lumea era foarte ne­mul­ţumită. Noi am informat treaba asta şi am spus cui trebuia să lase lumea să dea scrisori, ca să nu se producă busculade. S-au dat atunci zeci de scrisori", a povestit Ciurlău în urmă cu câţiva ani pentru jurnalul.ro.

Vizita a fost îndelung pregătită, iar cohorte întregi de muncitori, studenţi, elevi sau agricultori au fost mobilizaţi în municipiu, de către activul de partid condus de Maria Ghiţulică, ultimul prim-secretar comunist al judeţului, pentru un miting de o amploare fără precedent.

Deşi începutul toamnei "curăţase" deja, în bună măsură, vegetaţia din oraş, responsabilii locali au ales să vopsească cu o substanţă verde copacii şi boscheţii pe o lungime de câteva sute de metri pe marginea drumului ce avea să fie traversat de convoiul oficial. În plus, toate magazinele care vindeau băuturi alcoolice pe traseu au fost închise, lucru de natură să stârnească nemulţumirea multora.

La trecerea convoiului oficial prin oraş au avut loc mai multe incidente, provocate de oameni care cereau fie să vorbească cu dictatorul, fie să-i înmâneze plângeri scrise. Un participant la miting a fost chiar trântit la pământ de securiştii din garda personală în momentul în care a încercat să se apropie de maşină, undeva în zona Sălii Sporturilor. "Cei din pază l-au trântit jos ca să nu poată înainta, şi i-au dat scrisoarea ei. A ie­şit puţin scandal, că a strigat lumea la ei, au zis, «Lăsaţi-l în pace să vorbească», dar nu i-au dat voie. Ceau­şeasca, crispată la faţă, a luat scri­soarea. S-a văzut că s-au speriat. De altfel, Ceauşescu trebuia să ţină un discurs în Comple­xul studenţesc Tu­dor Vladimirescu, dar s-a renun­ţat", a rememorat evenimentul Leonid Stratulat, fost fotoreporter la "Flacară Iaşului", singurul ziar local aprobat să fie tipărit în ultimii ani ai regimului.

Martorii la miting îşi amintesc că, deşi Nicolae Ceuşescu încerca să mimeze detaşarea, se putea citi pe figura lui îngrijoare şi faptul că era cu gândul în alte parte.

În cursul vizitei de la Iaşi, delegaţia oficială, din care au mai făcut parte Emil Bobu şi Silviu Curticeanu, membri ai CPEx, au mai trecut prin zona industrială a oraşului, înţesată de toţi coloşii economiei locale, precum şi pe la Paşcani, unde au fost primiţi de Nicolae Răţoi, unul dintre cei mai longevivi primari din România.

În a doua zi a vizitei la Iaşi, 14 septembrie 1989, Ceauşescu au trecut şi pe la cabana sa de vânătoare de la Dobrovăţ. Cuplul dictatorial a sosit însoţit de doi câini şi de comandantul Miliţiei, colonelul Pleşa. Ceauşescu şi-a lăsat soţia la cabană şi a plecat împreună cu Pleşa, spre seară, la observator, să vadă cerbii. Şeful de ocol, care stătea la un canton silvic împreună cu un pădurar şi cu un brigadier, s-au trezit cu ei la uşă. Au înlemnit când însuşi Ceauşescu le-a cerut să-i însoţească pentru a vedea cerbii. De emoţie, şeful de ocol a rătăcit drumul şi, cum între timp se înnoptase, aprindea intermitent lanterna pentru a vedea cărarea.

Pleşa a intrat în panică şi i-a cerut s-o stingă, crezând că ar putea fi eventuale semne ale unui atentat. Inginerul, panicat, n-a putut fi convins să nu se mai joace cu lanterna decât după ce a fost ameninţat că va fi împuşcat. Şeful unităţii Antiterorism, Florin Vezeteu, a intrat în panică pentru că Ceauşescu întârzia să se întoarcă. A plecat târâş cu echipa pe care o coordona în căutarea dictatorului pentru a nu-l face să creadă că este urmărit de atentatori. Ceauşescu şi-a dat seama că s-a rătă­cit, dar şi-a păstrat calmul şi a încercat să facă haz de întâmplare abia când au ajuns, în cele din urmă, la cabană. Per total, vizita de la Iaşi a cuplului dictatorial, îşi amintesc martorii, nu şi-a îndeplint scopurile, acela de a-i relaxa pe principalii "actori" şi de a convinge populaţia că regimul comunist este încă viabil.