Şantaj à la Corduneanu: „Dacă vreau să-ţi rup capul ţi-l rup şi acum, că mă doare în p***“. Ce pedeapsă a primit „Beleaua“

Interlopul Adrian Corduneanu a fost condamnat de Judecătoria Iaşi la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de şantaj. Cel supranumit „Beleaua“ va contestat decizia, anunţă avocaţii.

Alături de Adrian Corduneanu, în acelaşi dosar a mai fost condamnat şi un apropiat de-al interlopului, Ionel Bogdănici. Acesta a primit o pedeapsă de 2 ani şi 9 luni de închisoare cu executare. Avocaţii celor doi spun însă că vor formula apel, considerând că soluţia este injustă. „Soluţia pronunţată de instanta de fond este inechitabila in condiţiile in care probele administrate in cauza nu susţineau sub nici un aspect vinovăţia inculpaţilor.Vom promova apel cu siguranţa”, ne-a precizat avocatul Anca Drăgoi, apărătoarea lui Bogdănici.

Care au fost acuzaţiile

Victima lui Adrian Corduneanu şi Ionel Bogdănici, T.P., este agent de de vânzări în Iaşi şi vindea betoane în numele unei firme din Iaşi. În toamna anului 2015, T.P. ar fi fost contactat de către Adrian Corduneanu, care l-ar fi ameninţat să nu mai ducă clienţii către firma la care era angajat ci către o altă societate care avea acelaşi profil, administrată de Ionel Bogdănici, un apropiat al clanului Corduneanu.

Pentru a fi persuasiv, Adrian Corduneanu l-ar fi înţepat, la un moment dat, cu un cuţit în picior pe T.P, l-ar fi lovit cu palmele peste faţă şi l-ar fi ameninţat cu moartea, au mai precizat surse juridice. “În perioada octombrie-noiembrie 2015, cei doi au obţinut în mod injust, prin constrângere de la persoana vătămată P.T, suma de de 1.000 euro şi 30.000 lei, iar începând cu data de 16.03.2016, şau reluat activitatea de constrângere a persoanei vătămate, impunând acesteia să desfăşoare activităţi generatoare de foloase materiale, în interesul acestora”, a mai precizat Monica Palaghia.

Credit la bancă pentru taxa de protectie

Surse din rândul anchetatorilor spun că sumele de bani ar fi fost date lui Adrian Corduneanu în perioada octombrie-noiembrie 2015. „Suma în lei a fost obţinută prin amanetarea bijuteriilor din aur din familie, la Casa de amanet Piciu, ulterior partea vătămată contractând două credite bancare pentru a reupera aceste bijuterii. Această situaţie, cunoscută de soţie şi părinţi a fost de natură a provoca o stare de puternică teamă faţă de persoana vătămată şi membrii familiei, cu privire la integritatea lor şi a bunurilor, cu atât mai mult cu cât Corduneanu Adrian a creat persoanei vătămate certitudinea că îi controlează îndeaproape întreaga activitate profesională, că îl urmăreşte în trafic, îl poate găsi oriunde şi îi poate face orice doreşte fără a suporta nicio repercursiune”, au precizat sursele.

Acestea au mai arătat că, pe timpul iernii, Adrian Corduneanu şi Ionel Bogdănici nu l-ar mai fi deranjat pe T.P. Ar fi reluat legătura cu acesta în martie, atunci când cei doi ar fi mers la agentul de vânzări, în timp ce acesta discuta, în zona Metalurgie, cu un client. “Frate, ştiu tot ce faci, ai avut turnări şi intrăm pe piaţă, aşa că ar fi bine pentru tine dacă ne dai clienţi, altfel discutăm în alt context”, i-ar fi spus atunci Adrian Corduneanu.

Discuţie din data de 29 martie 2016, ora 12.11

P.T.: Alo, da!
Corduneanu Adrian: Alo! Ce faci?
P.T.: Bine!
.........
C.A.: Ah! Când ...te mai întreb şi eu îţi dau mesaj şi alea să mai văd ce alea, un mesaj scurt, da, frăţioru’! Nu e azi, e pentru mâine! Cutare! ne înţelegem măcar din mesaj sau ce fac? Trebuie să vin să fac circ!
P.T.: Am înţeles!
C.A.: Să alea, să vadă lumea că alea! N-o vorbit destul de ...ţinem legătura, mai te întreb şi eu când alea! Cutare, cutare!
P.T.: Am înţeles. Dar i-am zis...
C.A.: Da
P.T.: Da, da! Dar i-am zis lui Nelu că aştept (neinteligibil)...
C.A.: Mi-a zis în mare!
P.T.: Da
C.A.: Sau astea care cu băncile cu alea, nu-i problemă, că îţi dai seama că doar te cred că doar n-o să fii nebun tot să mă minţi şi să verific o din asta care e cu băncile, să te ghicesc o dată că nu e cu banca... şi să începem iar... urâte! Că eu mă ştiu...Ah! În secunda unu rezolv imediat cu tine şi nu-mi mai trebuie nimic, nu fac nimic. E numai vorba de orgoliu şi de cuvânt între noi!
P.T.: Am înţeles!
C.A.: Nu încălzeşte nimeni cu bani, cu alea! Le iau în p***! E vorba de caracter, de respect şi alea! Adică dacă ne minţim şi noi iarăşi alea, când ai zis destul de bine şi am zis şi eu! Frate, mănânci şi tu acolo, mănânc şi eu, ce putem şi noi acolo!
P.T.: Da
C.A.: Ai înţeles? Doar nu vrea nimeni gratis, nimic. Nu alea, nu nimic!
P.T.: Am înţeles!
C.A.: Adică să nu te pună dracul, tot cu faze de-a tale cu băncile, ba e prin bancă, ba e prin alea. Să ghicesc o dată că nu e cu banca! Ai înţeles?
P.T.: Am înţeles!
C.A.: Asta te pun în temă! Că după aia, tac şi gură şi...o să se întâmple o nenorocire mare şi nu ştii de unde vine! Că n-o să vin eu să-ţi crăp capul, pentru ce? Alea! Fac eu belea pentru tine? Eşti un şoricel mic pentru mine! Ai înţeles? Dar ar fi duşmănia, că mă minţi şi că ai tupeu fantastic şi nu ţi-e frică de mine, şi ţi-o fac pe dos de nu ştii ce e cu tine! O să stai numai în ghips toată vara! Dar nu vreau! Vreau atât, pur şi simplu vezi-ţi de ale tale, vezi-ţi de familie, fă ce vrea p*** ta, fă să-ţi fie bine şi ţie...! Nu ţi-am zis asta destul de clar? Nu mă interesează ce, cum e, îţi faci tu talentul tău! Dar când şi când, nu vine de la sine, dă-ne şi nouă acolo câte o comandă!
P.T.: Eu i-am zis că aştept până mâine! Şi...
C.A.: Uăi! Mi-a zis asta, dar tu înţelegi ce zic eu, şi ce mă doare pe mine? Ai înţeles?
P.T.: Da!
C.A.: Nu vreau ...adică fă-ţi treaba ta, e serviciul tău, alea. Nu mă bag peste tine, nu mă bag pe şmecheriile tale! Dar ţi-am zis uite, frumos, şmechereşte, frate, mai dă-ne şi nouă acolo să mâncăm şi noi că pe baza lui Nelu nu zic, prinde şi el, dar nu cum e stilul tău şi alea, ai înţeles?
P.T.: Da, am înţeles, am înţeles!
C.A.: Nu vreau nimic, nu alea! Nu cutare, frumos! N-ai văzut, dă-ne o comandă, că ne mulţumim cu ce ne dai nouă!
P.T.: Am înţeles, am zis! Da, da! Am înţeles!
C.A.: Da?
P.T.: Da!
C.A.: Hai ca să nu mai fie asta, să fie măcar ultima dată când mai vorbim pe tema asta şi alea, şi să fie numai alea. Dacă îţi mai dau eu câteodată un mesaj, „ce faci frăţioru’“, e ceva sau alea...
P.T.: Da!
C.A.: Să-mi răspunzi! Că doar nu vreau nimic. Ce vreau ...vezi că vorbesc turceşte sau îţi vorbesc urât? Sau alea! Dar tu îmi forţezi mâna şi mă obligi!
P.T.: Şi e sărbătoare, e paştele la catolici. Numai urât mă faci să vorbesc, să înjur, să alea!
(....)
C.A.: Adică să colaborăm, să alea. Nu, eu colaborez, cu ăla ţii legătura cu ăla, că doar am zis, papă frate şi tu şi fă-ţi talentul, Doamne ajută, sănătate la familie, la fată! Dar dacă tu mă disperi şi alea şi o cauţi frate! Nu-mi dai motive? Nu e mai bine că-ţi spun şi să ştiu că ţi-am spus şi te-am pus în temă, decât să nu vorbesc şi să fac alte prostii?
P.T.: Da, aşa-i!
C.A.: Nu vreau! Ce-ţi doresc ţie, să-mi dea Dumnezeu mie! Ca să înţelegi, ai înţeles!?
P.T.: Am înţeles!
C.A.: Şi ţi-o zic din inimă! Ce-ţi doresc eu ţie, să-mi dea Dumnezeu mie şi la familie!
P.T.: Ok, am înţeles!
C.A.: Da nu mai fi căpos cu mine, că nu e bine, nu-s omul potrivit că...eu ştiu să fiu bun, bun, dar şi nebun, rău!
P.T.: Am înţeles!
C.A.: Bine, frăţioru’
P.T.: Da, da!
C.A.: Îţi doresc o zi frumoasă, Doamne ajută şi...!