Portret/ Dionis Spătaru pictează pe ouă desene străvechi

Dionis Spătaru

Ieşeanul este restaurator de carte şi face ilustraţii pentru edituri. Cercetarea trecutului s-a îmbinat armonios cu pasiunea pentru pictura religioasă.

Studiul cărţilor vechi este pentru Dionis Spătaru o pasiune şi o sarcină de serviciu. Ieşeanul s-a specializat în restaurarea de scrieri din secolele trecute, profesie care se aseamănă cu medicina doar că, în loc de pacienţi, ieşeanul tratează obiecte rare.

Pentru Dionis Spătaru, absolvent de Teologie, manuscrisele ascund comori neşlefuite. Ieşeanul s-a specializat în timpul facultăţii în restaurarea de carte veche, dar atracţia pentru cărţile-document este mai veche.

A studiat scrierile mayaşe

„M-au atras dintotdeauna volumele vechi, modul în care au fost scrise, dar şi ilustraţiile antice. Am studiat foarte mult scrierile mayaşe, egiptene, chinezeşti şi, fiindcă este aproape imposibil să găseşti un post de restaurator în Iaşi, m-am orientat către ilustraţii“, spune Dionis Spătaru, acum în vârstă de 42 de ani. Specializarea sa l-a ajutat să convingă editurile din Iaşi să accepte gravurile sale pe coperţile şi paginile a zeci de cărţi care au văzut lumina tiparului.

Printre cele mai reuşite volume pe care a avut ocazia să facă ilustraţii inspirate din manuscrise şi scrieri vechi de sute de ani se află povestea „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“ şi „Luceafărul“ lui Mihai Eminescu.

A ilustrat poveşti şi cărţi religioase

„Aceste ilustraţii le-am realizat împreună cu un coleg de-al meu, Gabriel Poenaru. Ilustraţiile cu laitmotive vechi sunt potrivite nu doar pentru poveşti, ci pentru orice fel de cărţi“, adaugă ieşeanul.

Cercetarea trecutului s-a îmbinat armonios cu pictatul ouălor de Paşte. De mai bine de 10 ani, Dionis Spătaru realizează cu multă răbdare şi migală mici opere de artă pe coajă de ou de găină sau struţ. Lucrările sale sunt foarte diferite de cele ale meşterilor populari, care pictează teme religioase.

Restauratorul aşterne pe stratul subţire de calciu desene inspirate din cultura cucuteniană. Pentru un singur ou trebuie să muncească uneori şi câteva săptămâni. „Sunt fascinat de arheologie şi etnografie şi cred că această cultură este mult mai complexă decât credem noi. Civilizaţia cucuteniană ne-a lăsat o moştenire pe care nu prea o înţelegem şi o privim frivol“, este de părere Dionis Spătaru.

Profil
Născut. 15 mai 1968, Iaşi.
Studii. Facultatea de Teologie.
Familie. Căsătorit, are o fetiţă.

Întrebări şi răspunsuri
Cum se restaurează o carte veche?
O carte veche este ca un pacient. Mai întâi trebuie să pui diagnosticul şi apoi începi tratamentul. Astfel, după ce evaluezi gradul de degradare poţi începe tratarea mecanică, chimică şi biologică a paginilor. Mai întâi trebuie curăţate pagină cu pagină cu soluţii chimice, iar după ce se usucă trebuie corectate fisurile cu hârtie japoneză. La final legi înapoi paginile.
Ce reprezintă cărţile vechi pentru dumneavostră?
Dacă nu ar fi fost păstrate cărţi şi manuscrise din antichitate, ne-am fi pierdut trecutul, identitatea. Scrierile vechi sunt şi vizual foarte frumoase, arată cât de multă imaginaţie au avut predecesorii noştri.

Ce-i place
„Îmi place arta în sensul ei real, natura în sensul ei curat şi oamenii în sensul lor bun“, afirmă Dionis Spătaru.

Ce nu-i place
Ieşeanul nu poate suferi ipocrizia, oamenii care folosesc stereotipuri în loc să fie naturali, spontani. „Nu-mi plac clişeele, oamenii care fac exces de clişee şi nici propăvăduirea clişeelor din societatea românească“, explică restauratorul ieşean.