Elevii din Rediu, bucătari europeni

Copiii au fost implicaţi în proiectul „Găteşte şi mănâncă sănătos“ şi au făcut mâncare pentru profesori străini. Şcoala din Rediu (Iaşi) este singura din ţară implicată într-un proiect internaţional demarat acum doi ani şi care presupune promovarea valorilor tradiţionale.

Sunt elevi în clasele a III-a şi a IV-a, dar în ciuda vârstei ştiu să gătească precum nişte bucătari autentici. „Nu e greu să faci nici sarmale, nici cozonac“, spune sigură pe ea Diana. Ceilalţi o aprobă, completând că nici cârnaţii nu au o reţetă tocmai complicată. „A fost simplu să fac cârnaţii. Îmi place să gătesc. Mi-ar plăcea să mai învăţ să fac plăcintă cu mere“, recunoaşte Mihăiţă Florea, un puşti de nouă ani.

Mâncarea românească, vedeta proiectului

Şcoala din Rediu s-a implicat încă de acum doi ani într-un proiect care includea alte şase ţări europene. Temele proiectului implicau mâncăruri, tradiţii şi schimburi de experienţă între cele opt şcoli participante. „Am colaborat la redactarea unei cărţi de bucate. Ca mâncăruri reprezentative am ales ciorba de pui, piure de cartofi cu grătar de pui şi brânzoaice“, spune Ana Ciobanu, directorul Şcolii cu clasele I-VIII din Rediu.

Când profesorii străini au văzut bucatele româneşti, au devenit foarte interesaţi de ingrediente. „Reţetele noastre, mai mult decât ale altora, au făcut senzaţie. Am primit multe întrebări legate de cum se prepară mâncarea la noi“, a adăugat Ana Ciobanu. De altfel, micii bucătari, care au făcut o demonstraţie de pricepere la fiecare vizită a profesorilor străini, au făcut şi ei „victime“.

„A fost o experienţă interesantă pentru Diana, atât de interesantă încât după ce a gătit la şcoală voia să mai facă practică şi acasă. Voia mereu să se implice, să mă ajute la gătit“, povesteşte educatoarea Mihaela Chelaru, mama unei fetiţe din clasa a IV-a.

Dar reţetele şi prepararea mâncărilor nu au fost singurele activităţi prevăzute de program care au adus Rediului şi, implicit, Iaşiului admiraţia profesorilor străini. 

Pe lângă acestea, a fost organizată o piesă de teatru, „În căutarea lui Moş Crăciun prin Europa“, care avea fragmente în toate limbile ţărilor înscrise în proiect, dar şi realizarea unui calendar al tradiţiilor, în care România a fost reprezentată de mărţişor. În total, 70 de copii de cel puţin patru ani şi cel mult 11 şi-au adus contribuţia.

„Mărţişorul este un accesoriu care nu se găseşte în celelalte ţări. Străinii care au venit la noi au fost foarte impresionaţi“, a explicat Ana Ciobanu.