VIDEO Mărturia starului care a dansat gol-puşcă în Sarmizegetusa: „Am simţit vorbele regelui Decebal către oamenii săi: Suntem războinici. Zeii ne vor apăra!”
0Manu Bennet, actorul neo-zeelandez care a dansat gol într-un templu din Sarmizegetusa Regia, a dezvăluit experienţa neobişnuită trăită în fosta capitală a Daciei.
La sfârşitul lunii mai, Manu Bennett (49 de ani), unul dintre cei mai faimoşi actori neo – zeelandezi, cunoscut pentru rolurile sale în „Spartacus” şi „Hobbitul”, a fost protagonistul unor scene ieşite din comun, petrecute în Sarmizegetusa Regia. S-a dezbrăcat complet şi a practicat ritualul Haka în Marele templu circular al fostei capitale a Daciei pre-romane. Zilele trecute, actorul a explicat experienţa trăită la Sarmizegetusa Regia.
„Mă simt obligat spiritual să scriu această relatare personală despre un eveniment recent pe care l-am trăit: Omul gol. Muntele însuşi respira, pe măsură ce înaintam pe drumul sinuos spre Sarmizegetusa. Inima mea se simţea greoaie, dar o ceaţă încurajatoare plutea în aer, amintindu-mi de poveştile Tuhoi (Maori) despre zâne. A devenit tangibil acest fir care se formează între cele două culturi, dacică şi maori. Vremea a adus un acoperământ de tristeţe peste munte, norii de furtună îmbrăţişau acest mormânt comun al sufletelor nevinovate. Am simţit dacii care cântau şi dansau în cercurile largi, am simţit poveştile de dragoste nespuse, copiii urmărindu-se unii pe ceilalţi printre copaci şi, în final, vorbele regelui Decebalus către oamenii săi: „Suntem războinici. Zeii noştri ne vor apăra!”
Am inspirat adânc aerul răcoros care mă cuprindea şi m-am ridicat în picioare, ieşind prin trapa deschisă a maşinii, ca un adolescent zburdalnic în noaptea absolvirii, stând sfidător împotriva unei lumi primejdioase, necunoscute. Cum am parcat, am ieşit din maşină, simţind cum vântul se schimbă, iar norii încep să crească, tunând în faţa zeilor. Am realizat că eram la un pas de singurul cerc rămas de la daci, un popor care nu mai există, o naţiune odată puternică de bărbaţi, femei şi copii, care în anii 106 d. Hr. a fost anihilată de Imperiul Roman. Inima şi sufletul meu s-au întors împotriva timpului care ne-a despărţit, am început să-i dezlegem ceasul şi am început să urc pe munte, cu fiecare pas recitând cuvintele Maori haka, "Kia rit! Kia Rite!! Pregătiţi-vă! Ar mai conta cuvintele mele? Vor fi auzite?”, a scris Manu Bennet, pe pagina sa de Facebook.
Impresionat de Sarmizegetusa Regia
Actorul a dansat gol, pentru câteva minute în Sarmizegetusa Regia, însă astfel de practici sunt interzise prin regulamentul de vizitare al situlu. Ulterior, Manu Bennet, care era însoţit de un grup de prieteni, şi-a cerut scuze şi a declarat că nu cunoaşte limba română şi nu a ştiut ce era scris pe panourile de informare.
„Acesta este templul antic al Daciei. Poporul dac a ocupat acest oraş incredibil în munţi până când romanii au sosit şi l-au distrus complet, înlăturând din istorie imaginile şi povestirile despre cultura şi religia dacică. La sud, la fel s-a întâmplat şi cu tracii. Culturi uitate. Religii uitate. Acest loc are atât de multă rezonanţă spirituală. Mulţumesc”, scria Manu Bennett, pe pagina sa de Instagram, după vizita la Sarmizegetusa Regia.
Manu Bennett (49 de ani) este originar din Auckland, Nouă Zeelandă. Familia lui s-a mutat în Australia în 1970, pe când el avea doar câteva luni. A fost un împătimit al sportului, iar în tinereţe a practicat rugby-ul. Bennett a fost însă mereu interesat de muzică, dans şi actorie. Şi-a început cariera de actor în 1993 cu un rol în serialul Paradise Beach. A interpretat rolul gladiatorului Crixus, în „Spartacus” şi pe Azog Profanatorul, căpetenia orcilor, în „Hobbitul”.
Capitala dacilor
Sarmizegetusa Regia este cel mai important obiectiv turistic aflat pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare. Aici au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice. Printre cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCO sunt mai multe brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea între 500 de grame şi un kilogram şi jumătate, dintre care 13 se află la Muzeul Naţional de Istorie al României. Cea mai mare parte din zona Sarmizegetusei Regia nu a fost cercetată sistematic până în prezent.
Vă recomandăm să citiţi şi: