Ultimele zile de închisoare pentru Iulian Ceia, omul din spatele „aurului dacic”. Cum au fost găsite primele 15 brăţări

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Iulian Ceia. FOTO: ADEVĂRUL.
Iulian Ceia. FOTO: ADEVĂRUL.

La mai puţin de un an de la trimiterea sa în detenţie, după ce timp de trei ani s-a aflat pe lista urmăriţilor internaţionali, Iulian Ceia, „vedeta” dosarului „aurului dacic” a cerut eliberarea condiţionată. În dosarul în care a fost condamnat, mai mulţi interlopi din Deva au fost acuzaţi că au descoperit ilegal şi traficat 15 brăţări dacice de aur masiv.

Iulian Ceia, considerat în trecut unul dintre liderii traficanţilor de comori dacice sustrase din Munţii Orăştiei, a solicitat liberarea condiţionată. Aflat din luna august a anului trecut în închisoare, pentru ispăşirea unei pedepse de doi ani, în dosarul „aurului dacic”, Ceia a depus o cerere de liberare condiţionată la Judecătoria Sectorului 4 din Capitală.

„Instanţa a respins propunerea de liberare condiţionată a petentului condamnat Ceia Iulian, deţinut în Penitenciar Bucureşti – Jilava, formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare al pedepselor privative de liberate din cadrul Penitenciarul Bucureşti – Jilava, ca neîntemeiată. Fixează termen de reiterare la data de 20 septembrie 2018”, a informat Judecătoria Secorului 4. Soluţia magistraţilor poate fi contestată.

Imagini din documentarul „Vânătoarea aurului transilvan“ despre brăţările dacice Sursa Kogainon Films

În 4 august 2017, Iulian Ceia a fost oprit în trafic de un echipaj de poliţie din Capitală şi încarcerat la Penitenciarul Rahova, întrucât pe numele lui exista un mandat de executare a pedepsei de doi ani de închisoare, primită în decembrie 2014 în dosarul „aurului dacic”. Iulian Ceia a primit doi ani de închisoare, cu executare, pentru lipsire de libertate în mod ilegal, deşi iniţial, în dosarul judecat pe fond la Tribunalul Hunedoara, fusese condamnat la 12 ani de închisoare pentru infracţiuni grave legate de traficul de obiecte de patrimoniu. La pronunţarea sentinţei şi în următorii doi ani şi jumătate deveanul a fost de negăsit.

În dosarul „aurului dacic” Iulian Ceia a fost acuzat de procurori că ar fi coordonat o parte a traficului de artefacte antice preţioase, furate din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, bazându-se şi pe relaţiile sale în lumea politică. În 2005, după o anchetă întinsă pe durata mai multor ani, gruparea traficanţilor de comori antice condusă de Iulian Ceia, numit şi „Pionul“, a fost trimisă în faţa instanţei. Iulian Ceia a negat acuzaţiile care i-au fost aduse, susţinând că a fost o victimă a răzbunării anchetatorilor.

Cum au fost descoperite brăţările de aur
Potrivit rechizitoriului, la începutul anilor 2000, membrii mai multor grupări infracţionale au descoperit şi traficat, pe lângă numeroase alte bunuri de patrimoniu, şi 15 brăţări spiralice de aur.

Primele zece brăţări dacice au fost descoperite în zona culmii Căprăreaţa, în apropiere de incinta sacră a Sarmizegetusei Regia, în dimineaţa de 6 mai 2000, de o echipă de „braconaj arheologic”. Florin  Râmbetea a săpat cu cazmaua şi a descoperit o lespede de piatră pe care a înlăturat-o, apoi, săpând în continuare, a găsit o groapă triunghiulară, cu dimensiunile de 50x50x60 cm, având pereţii placaţi cu lespezi de piatră (groapă de cult). În interiorul acesteia, după evacuarea pământului au descoperit 10 brăţări spiralice, din aur masiv, aşezate perechi: două brăţări mai mici aveau greutatea de câte 1, 400 Kg, 4 brăţări de mărime medie aveau greutatea de câte 1, 500 Kg iar 4 brăţări mai mari aveau greutatea de câte 1,700 Kg.

În perioada 20-31 mai 2001, braconierii au realizat detecţii neautorizate  şi săpături efectuat săpături în zona bazinelor de apă de pe pârâul Grădişte, la poalele culmii Căprăreaţa. Aici au localizat în situl arheologic o groapă sacră, amenajată cu lespezi de piatră, deteriorată în timp, în care au descoperit două brăţări de aur. La decopertarea stratului de pământ, în locul indicat de detector, Râmbetea Florin a lovit una dintre brăţări cu sapa, astfel încât i-a produs urme specifice pe câteva spire, se arată în dosar. În ziua următoare, efectuând noi detecţii ilegale, pe panta culmii Căprăreaţa, inculpaţii au localizat în situl arheologic protejat, clasat monument istoric, alte trei brăţări din aur pe care şi le-au însuşit, de asemenea, se arată în dosar.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”

VIDEO Totul despre matriţa antică din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii şi tigrii în capitala Regatului Dac

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Hunedoara

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite