Târgul de fete de pe Muntele Găina. Cum erau tocmite fiicele moţilor: „La gâtul lor erau atârnaţi taleri de aur şi de argint”
0
La sfârşit de săptămână turiştii sunt invitaţi la Târgul de fete de pe Muntele Găina, o sărbătoare bogată în tradiţii şi legende. Târgul anual din Apuseni a fascinat de-a lungul timpului nenumăraţi artişti şi scriitori, care au lăsat posterităţii descrieri impresionante. Una dintre cele mai vechi a fost publicată de Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi".
Târgul de fete de pe Muntele Găina va avea loc în perioada 22-23 iulie. Sărbătoarea moţilor are tradiţii bogate şi o istorie de peste două secole.
Organizat ca moţii să-şi găsească mai uşor partenera de viaţă, cu timpul Târgul de fete de pe Muntele Găina a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare: a dansului şi a muzicii folclorice.
Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment sunt mult mai vechi. Şi călătorii străini au fost fascinaţi de sărbătoarea din Munţi Apuseni. Povestea acestui obicei, aşa cum se desfăşura la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost relatată în detaliu de scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi".
Născut în Slovacia, Jokai Mor a fost unul dintre marii scriitori ai Ungariei şi unul dintre călătorii străini care au rămas uimiţi de obiceiurile comunităţilor din Munţii Apuseni. Cea mai neobişnuită tradiţie descrisă de autorul romanului „Sărmanii bogaţi” a fost târgul de fete organizat anual în duminica apropiată Sărbătorii Sfântului Ilie. În vremea sa, evenimentul avea loc în preajma sărbătorii Sfîntului Ioan (Sânzienele).
„În vecinătatea munţilor bihoreni se află o creastă de deal numită Găina care-n vremea târgului era înverzită ca toţi munţii din Ardeal după topirea zăpezilor. Vederea de aici este într-adevăr înălţătoare. De o parte se vede un lanţ de munţi vulcanici, de partea cealaltă împrejurimile Clujului, munţii Gilăului, iar la vest se întinde în faţă Ţara Ungurească, netedă, cu şesuri ceţoase ce par a se topi în cer”, era desscris locul unde avea loc una dintre marile sărbători ale moţilor, în secolul al XIX-lea.
O mulţime de oameni ajungeau la târg din zona Hunedoarei, din Alba, Bihor şi din satele din împrejurimi. „În seara primei sâmbete după sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan, la Sânziene, turtarii din Băiţa şi din Câmpeni, cu caii lor încărcaţi cu turte de miere, cu sticluţe pline de mied, pornesc spre vârful muntelui Găina, unde îşi ridică corturi, iar în ziua următoare se adună populaţia veselă la târgul de fete ce se ţine în acea zi pe vârful piscului”, scria Jokai Mor.
Părinţii se tocmeau pentru fete
Atracţia principală a târgului erau fetele de măritat, aduse o dată cu zestrea oferită de părinţii lor. „Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”.
Fetele şi zestrea erau disputate de flăcăii care se opreau în faţa corturilor. Cei care voiau să se însoare trebuiau să ajungă la tocmeală cu părinţii fetelor, altfel erau nevoiţi să plece mai departe. „Pe unele dintre fete le ţin tare la preţ, pe altele le vând cât ai bate din palme, la primul client care se prezintă. Perechea nouă urmată de cântece de fluier şi cimpoiu pleacă până la primul călugăr care le dă binecuvântarea căsătoriei”, informa autorul.
Nevoia de socializare
Târgul de fete era şi un prilej pentru familiile de moţi să se mândrească, în faţa procesiunii, cu frumuseţea fiicelor lor şi cu podoabele şi mărfurile aduse la târg. Autorul descrierii târgului de fete de la sfârşitul secolului trecut oferea şi explicaţia evenimentului fascinant pentru acele vremuri.
„Locuitorii munţilor, fiind toţi păstori, stau atât de departe cu locuinţele lor unul de altul, încât cel mai apropiat vecin are nevoie de jumătate de ceas până când ajunge la celălalt. Din această cauză fetele tinere nu au unde să se ducă şi tineretul de aici nu se întâlneşte decât o dată în an la târgul de fete ce se ţine pe Muntele Găina. Femeile măritate se duc pe la înmormântări, însă fetelor nu le este permis nici aceasta”, scria Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”. Preoţii nu erau lipsiţi de la târgul de fete, la fel ca şi negustorii de podoabe şi cârciumarii. Inelele erau la mare căutare, chiar dacă erau cumpărate doar ca amintire şi simbol al acestuie eveniment. Tradiţia târguielii pentru fata de măritat s-a stins încet în următoarele decenii.
Vă recomandăm şi:
Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.
Avram Iancu a fost una dintre marile personalităţi ale Transilvaniei secolului XIX. Supranumit „Crăişorul munţilor”, Avram Iancu s-a numărat printre principalii eroi ai mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849. A rămas un simbol al patriotismului românesc, deşi o serie de relatări despre acţiunile sale militare aruncă umbre peste imaginea de erou.
O serie de controverse au fost legate de viaţa intimă a lui Avram Iancu, unul dintre cele mai importante personaje din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea. Cea mai cunoscută dintre iubitele conducătorului românilor, în timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849, ar fi fost Johanna Farkas, o adolescentă unguroaică, în vârstă de 15 ani, care i-a salvat viaţa în 1849.
Se încarcă comentariile...
