Monumentele nimănui, devastate sub privirile neputincioase ale autorităţilor. De ce nu au putut fi salvate VIDEO
0
O mulţime de monumente vechi din Hunedoara, lipsite de îngrijire şi supraveghere, riscă să dispară fără ca nicio instituţie să îşi asume responsabilitatea pentru ele.
În anul 1991, la 105 ani de la inaugurarea „Buzduganului de la Porţile de Fier ale Transilvaniei”, ridicat în memoria lui Ioan de Hunedoara şi a cnezilor Kendeffy, monumentul de fier a fost doborât de pe soclul său de la Zeicani şi aruncat într-un lac din apropiere.
Un tractor a fost folosit la demolarea buzduganului, iar soclul a fost şi el distrus, împreună cu placa pe care era amintită, în limba maghiară, victoria lui Ioan de Hunedoara şi a vitejilor săi împotriva oştilor otomane.
Incidentul a produs indignare în rândul localnicilor, care îi bănuiau pe autorii distrugerii, însă autorităţile nu i-au mai identificat pentru a-i trage la răspundere.
Buzduganul de la Zeicani. Ilustrată de epocă. Sursa: delcampe.net
Buzduganul înalt de circa trei metri a fost recuperat câteva luni mai târziu, de pe fundul lacului, însă a dispărut din nou, cel mai probabil la fier vechi. Autorităţile locale nu au fost interesate de soarta acestuia şi nu şi-au asumat răspunderea pentru monument.
Monumentul fără stăpân, furat din Retezat
La trei decenii de la distrugerea Buzduganului de la Zeicani, o mulţime de monumente de epocă din Hunedoara continuă să rămână neprotejate în faţa hoţilor, în timp ce autorităţile locale arată că nu îşi pot asuma răspunderea pentru ele.
Monumentul prinţului Rudolf, furat de pe stâncă. Foto ADEVĂRUL
Cel mai recent caz s-a petrecut zilele trecute, când un alt monument comemorativ ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea a dispărut în împrejurări similare cu cele ale buzduganului de la Porţile de Fier ale Transilvaniei.
Monumentul prinţului Rudolf.ADEVĂRUL
Tot în Ţara Haţegului, o placă din fier aşezată pe o stâncă în memoria prinţului austro-ungar Rudolf, care călătorise în Ţara Haţegului şi Retezat, a fost smulsă de persoane necunoscute. Şi de această dată, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, nicio autoritate nu s-a constituit parte vătămată pentru a solicita recuperarea prejudiciului şi a cere tragerea la răspundere a autorilor distrugerii. Poliţiştii s-au autosesizat cu privire la furtul plăcii comemorative în urma mediatizării acestuia, însă în cazul identificării hoţilor, în lipsa unor plângeri, aceştia ar putea scăpa mai uşor.
Situl Feţele Albe, incendiată
Nimeni nu a putut fi găsit responsabil nici pentru distrugerile provocate sitului arheologic „Feţele Albe” din vecinătatea Sarmizegetusei Regia, unde în toamna anului 2018, un incendiu de vegetaţie a dus la calcinarea şi sfărmarea mai multor blocuri antice de piatră.
Cetatea dacică Feţele ALbe, după incendiul din 2018. Foto ADEVĂRUL
Aşezarea întinsă pe mai multe terase, dăltuite în stâncă, a rămas „a nimănui”, deşi fusese propusă pentru a intra în patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu Sarmizegetusa Regia şi cu celelalte cetăţi dacice din Munţii Şureanu. Nicio autoritate nu a reclamat vreun prejudiciu după distrugerile din sit, iar poliţiştii s-au autosesizat doar după mediatizarea cazului care a stârnit indignarea localnicilor.
În Feţele Albe, incendiul s-a extins ca urmare a utilizării focului în pădure, au stabilit reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara. Una dintre cauze ar fi putut fi ritualurile religioase care au loc frecvent în aşezarea izolată din munţi, însoţite de „focurile sacre” făcute de membrii unor secte care au folosit-o ca loc de întâlnire. Poliţiştii au deschis un dosar penal, în rem, pentru distrugere din culpă, însă autorii nu au mai fost descoperiţi. În schimb, au putut observa o mulţime de candele abandonate în jurul vestigiilor antice.
Distrugerile au continuat, însă, şi după incendiul din 2018. „Cel mai frumos sector de murus dacicus din aşezarea de la Feţele Albe se ruinează pe zi ce trece. Situl este complet abandonat, nesemnalizat, năpădit de vegetaţie, în ciuda importanţei sale excepţionale”, arăta arheologul Aurora Peţan.
Şir de monumente ale nimănui
În judeţul Hunedoara, o mulţime de monumente istorice au suferit distrugeri în ultimii ani, fără ca nimeni să poată fi tras la răspundere pentru ele. Reprezentanţii administraţiilor locale au dat vina, cel mai adesea, pe situaţia juridică neclară a clădirilor de patrimoniu, care face să nu poată interveni pentru îngrijirea lor şi pentru a preveni devastarea acestora.
Curtea nobiliară a Cândeştilor. Foto ADEVĂRUL
Curtea nobiliară a Cândeştilor, un ansamblu de clădiri medievale din centrul comunei Râu de Mori, Hunedoara, s-a ruinat complet, în urma distrugerilor din ultimii ani. Localnicii au luat materialele pe care le-au putut valorifica din clădirea din patrimoniu, pentru a le folosi în propriile gospodării.
Curtea nobiliară a Cândeştilor. ADEVĂRUL
În acte, ultimul proprietar al ansamblului istoric, dar şi al terenului de la marginea satului pe care se află Cetatea Colţ, a rămas Gabriel Kendeffy, decedat în anul 1960. Primarul Flavius Dilertea afirma că administraţia locală nu poate interveni pentru reabilitarea celor două monumente, cât timp nu este proprietară a acestora.
Nicio autoritate locală nu a contribuit pentru punerea în siguranţă a Furnalului de la Govâjdia, vechi de peste două secole, şubrezit şi el din cauza distrugerilor. Piese valoroase şi monumente de arhitectură industrială din secolul al XIX-lea, din vechile Uzine de fier ale Hunedoarei şi Călanului, din minele de fier, cărbune şi aur s-au pierdut şi ele pentru totdeauna.
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Peştera Cioclovina, sanctuarul antic plin de mistere care a ascuns o comoară nepreţuită
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Se încarcă comentariile...
