Calea ferată Deva - Brad, proiectul uriaş din comunism devenit praf şi pulbere
0Calea ferată destinată să lege municipiile Deva şi Brad, considerată unul dintre marile proiecte de infrastructură din perioada comunistă, a rămas doar o amintire, fiind distrusă şi apoi dată la fier vechi. Lucrările la proiectul de infrastructură s-au întins pe aproape patru decenii, însă o alunecare de teren pe câteva zeci de metri dus la închiderea ei.
La mijlocul anilor 2000, decizia statului român de a vinde ultimii kilometri din linia ferată Deva - Brad a pecetluit soarta unuia dintre cele mai importante şi costisitoare proiecte din vremea regimului comunist.
„Linia ferată a fost demolată şi dată la fier vechi atunci, iar noi nu am avut ce să facem pentru a opri decizia luată de şefii Companiei Feroviare Române, pentru că ei erau proprietarii. La vremea când s-a decis tăierea liniei, nu se mai circula pe ea, dar dacă s-ar fi investit atunci în refuncţionalizarea ei, în loc să fie tăiată ilegal, ar fi fost un beneficiu pentru comunitatea noastră“, spune primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
Investiţie trimisă la fier vechi
Proiectul liniei ferate Deva - Brad a demarat în aprilie 1939. Linia constituia un fragment al marii mediane vestice prin care se căuta să se realizeze o legătură feroviară între sud-vestul şi nord-vestul ţării. Practic, scurta cu 60 de kilometri distanţa dintre Deva şi Oradea pe calea ferată.
Din 1940 şi până în 1945, la construcţia liniei au fost folosiţi evrei şi prizonieri ruşi. Se spune că au murit peste 1.000 de oameni din cauza condiţiilor grele in care munceau. După mai mulţi ani în care lucrările au fost oprite, construcţia a fost reluată în anii 1960.
A fost construit un pod feroviar peste Râul Mureş, de 301 metri, în apropiere de municipiul Deva. Apoi, până la sfârşitul anilor 1960 au fost construite viaductele de la Stoieneasa, Peştera şi Luncoiul de Jos. „Îmi amintesc că viaductele au fost înălţate cu ajutorul militarilor detaşaţi în acei ani la Ormindea. Au lucrat mult în zonă, iar noi abia aşteptam să termine lucrările, să putem circula din nou spre Deva cu trenul. Erau pline vagoanele de călători în anii în care a funcţionat, dinainte de 1990. Acum, linia ferată a fost luată, iar gara din Ormindea anexele, cantoanele şi toate celelalte clădiri ce ţineau de ea au fost distruse. S-a ales praful de toată munca oamenilor“, spune Ioan Oprean, localnic din satul Ormindea.
Calea ferată a fost dată în folosinţă, pe toată distanţa ei, la mijlocul anilor 1980, însă nu a funcţionat mai mult de două decenii. O alunecare de teren din 1997 a scos din funcţiune tronsonul de cale ferată, iar statul român a preferat să o îl vândă, pentru a fi pus pe butuci, în loc să investească în rentabilizarea lui. Şi totul s-a întâmplat, chiar dacă în timpul regimului comunist cheltuielile cu construcţia liniei ferate de 36 de kilometri s-au ridicat la 40 de miliarde de lei vechi.
Gara din Brad, monument părăsit
Clădirea staţiei de cale ferată Brad a fost construită la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi este considerată o bijuterie din punct de vedere al detaliilror arhitecturale. Seamănă cu un castel construit după tipicul austriac. Potrivit istoricilor, gara a fost ridicată după proiectul unei staţii din Tirol. În prezent, situaţia gării este una dezastruoasă, iar în lipsa investiţiilor în reabilitarea ei este considerată un pericol pentru cei din jur. „Clădirea se află într-o stare avansată de degradare. Plafoanele riscă să se desprindă şi să cadă, punând în pericol siguranţa călătorilor. Noi am cerut în repetate rânduri celor de la SNCFR să se implice în reabilitarea monumentului, însă am primit doar promisiuni“, spune primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
Administraţia locală din Brad a solicitat SNCFR permisiunea de a prelua în administrare spaţiile de la etaj ale gării monument istoric, pentru a amenaja aici un muzeu al Ţării Zarandului, dar, adaugă primarul, compania de stat nu a luat nicio decizie în această privinţă. Din gară mai pleacă trenuri doar spre Arad, dar călătorii sunt tot mai puţini şi, în cea mai mare parte a timpului, monumentul istoric uitat este lăsat în grija câinilor maidanezi.
Vă recomandăm şi:
FOTO Gara Hunedoarei, locul unde sunt păstrate simbolurile din comunism
Gara municipiului Hunedoara a devenit o umbră a ceea ce însemna pentru localnici în deceniile trecute. Peroanele ei au rămas pustii. De două ori pe zi, trenurile de navetişti mai pornesc din gară spre Simeria, însă de cele mai multe ori garniturile sunt goale.
Un grup de tineri din Hunedoara organizează la sfârşitul acestei săptămâni o acţiune de ecologizare a vechiului traseu al mocăniţei care lega Castelul Corvinilor de Ţinutul Pădurenilor. Zeci de hunedoreni şi-au anunţat deja prezenţa la evenimentul devenit o tradiţie locală, organizat şi în anii trecuţi la Hunedoara, pentru promovarea zonei.
Povestea celei mai frumoase gări a Hunedoarei: locul în care timpul s-a oprit în anii 1950
Povestea gării din Hunedoara a început în anii 1950, în care România se afla sub influenţa sovieticilor. Arhitectura monumentului nu a făcut excepţie de la trendurile acelor vremuri, dar constructorii au avut grijă ca gara să se distingă printre celelalte staţii CFR din judeţ. Două fresce imense tapetează pereţii gării, înfăţişând scene din viaţa localnicilor. Cele două tablouri au devenit atracţii turistice.