Hunedoara: PORTRET / Viorela Sandu, a doua mamă pentru prichindei

Tânăra educatoare ghidează zi de zi paşii a peste 30 de preşcolari din municipiul Deva.

Profil

Născută: 13.09.1978, Deva
Studii: Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi”, Deva, Colegiul Universitar din Petroşani, studentă în anul al II-lea la Psihoterapie, Sibiu
Experienţă: Nouă ani de activitate în învăţământul primar, trei ani în învăţământul preşcolar
Familie: Căsătorită

A ajuns în sistemul de învăţământ datorită plăcerii de a lucra cu oamenii, în special cu „oamenii  în miniatură”. Înclinaţia de a ajuta la formarea celor din jurul său a caracterizat-o încă de mică. „Consider copilăria o perioadă foarte importantă în viaţa unui om. Persoanele cu care intri în contact au un cuvânt greu de spus, chiar dacă nu realizezi acest lucru pe moment. Când eram la grădiniţă, întotdeauna îmi plăcea să mă joc de-a educatoarea sau învăţătoarea. Asta mi-a fost dat să fac, cred că e menirea mea”, a declarat Viorela Sandu.

Dorinţa de a ajuta la formarea caracterului şi personalităţii celor de lângă ea a fost moştenită din familie. Mama Viorelei lucrează în cadrul unei librării, prin urmare contactul cu materialele didactice, lumea poveştilor, a basmelor şi a diverselor cărţi a fost inevitabil. Părinţii au încurajat-o în aspiraţiile sale, iar rezultatele nu au întârziat să apară. A intrat în sistemul de învăţământ în aceeaşi perioadă cu tatăl său. „Iniţial, tata a lucrat ca electrician. Întrucât la un moment dat avut loc o restructurare a domeniului, a trebuit să dea concurs de admitere pentru a putea accede la catedră. Simultan, eu am făcut acelaşi lucru”, a adăugat hunedoreanca.

„Sectoare” zi de zi

Viorela Sandu s-a format ca şi cadru didactic la  Şcola Generală I. D. Sârbu din Petrila. După un stagiu de nouă ani în învăţământul primar, a ajuns să se ocupe de preşcolarii de la grădiniţa cu program prelungit numărul 7 din Deva. Este conştientă că munca cu prichindeii este mult mai complexă şi solicită un efort mai mare faţă de lucrul cu elevii din clasele I-IV, însă mulţumirea sufletească este pe măsură. „Copiii din ziua de azi sunt plini de energie şi se plictisesc foarte repede. Trebuie să fiu mereu înarmată, să am ce să scot din săculeţul fermecat pentru a le atrage atenţia şi a o canaliza spre activităţile didactice”, a mai spus educatoarea.

Copiii care se află în îngrijirea sa au zilnic parte de „sectoare”. Nu este vorba despre sectoarele pe care sunt obligaţi să le facă militarii, ci despre jocuri tematice, de rol, artistice şi plastice sau puzzle-uri care fac legătura cu activităţile didactice. Un astfel de sector este „nisipul şi apa”, îndrăgit la nebunie de cei mici, întrucât se pot juca în voie cu nisip, însă mai puţin plăcut pentru cadrul didactic. Şi cum personalitatea unui „om de-o şchioapă” nu poate fi pe deplin formată fără spirit religios, Viorela Sandu nu ezită să-şi ducă copiii la biserică.

Intrebări şi răspunsuri

Desfăşuraţi vreo materie opţională cu preşcolarii?
Da, lucrez cu ei în limba engleză. Încerc să le formez de la o vârstă fragedă un auz cât mai fin, ca să aibă o pronunţie cât mai corectă în limba engleză.

Care este cea mai mare provocare în activitatea cu cei mici?
Să le captezi şi păstrezi atenţia, să reuşeşti să-i faci să se implice în ceea ce tu le propui şi să faci faţă cu brio situaţiilor neprăvăzute.

Când veţi avea un copil, îi veţi fi propria educatoare?
Nu. Consider că o educatoare joacă rolul celei de a doua mame pentru un copil. Nu vreau să-mi privez copilul de a avea şi el parte de cealaltă mămică.

   

Ce-i place

„Îmi place foarte mult să ascult muzică, ceea ce mă determină ca multe activităţi didactice să le desfăşor pe fond muzical. Simultan, îmi plac plimbările în natură şi lectura. Mereu am câte o carte care aşteaptă un pic de timp liber pentru a fi răsfoită”, a spus Viorela.

Ce nu-i place

„Întotdeauna am urât minciuna şi nedreptatea. Niciodată nu am reuşit să înţeleg nedreptatea unora dintre semenii noştri, de ce pun în acţiunile lor numai lucruri meschine. Prefer un adevăr dur în locul unei minciuni dulci”, a spus Viorela.