Relicvele comunismului, prezente în Galaţi. Oraşul roşu nu renunţă la statui şi denumiri ce amintesc de comunism

Oraşul Galaţi este împânzit de monumente care încă elogiază perioada comunistă. Lozinci naţionale, statui ale unor oameni transformaţi eroi în perioada comunistă, dar şi cartiere ce s-au dezolvat în acei ani, poartă şi astăzi amprena Epocii de Aur. Acest lucru stârneşte nemulţumiri mai ales în rândul istoricilor, care consideră că trecutul ţării este astfel deformat.

Se spune că este foarte bine să nu uităm istoria, pentru a nu o repeta. Galaţiul nu uită istoria pentru că semnele trecutului încă sunt la tot pasul. La intrare în Gara Larga, de exemplu, încă se mai poate citi - Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România! Este locul în care vin trenurile încărcate cu marfă din ţările fostului bloc sovietic şi astfel se face legătura cu ecartamentul european. Construită la finalul secolului al XIX lea, Gara Larga a avut un rol important după 1960, pentru Combinatul Siderurgic. Prin intermediul ei se transportau din Rusia minereu şi produse laminate. 

În alte zone ale oraşului, lozincile aflate pe acoperişul blocurilor sunt incomplete. În Tiglina II de exemplu, din "Trăiască Republica Socialistă România!" a mai rămas doar Trăiască! În schimb, nu puţine sunt busturile ridicate în perioada comunistă. Astăzi, chiar în centrul oraşului, gălăţenii trec zilnic pe lângă statuia lui Spiridon Vrânceanu. Potrivit directorului Muzeului de Istorie din Galaţi, Cristian Căldăraru, Spiridon Vrânceanu "a fost un muncitor, care lucra în port. În data de 13 iunie 1916 se formează o coloană de manifestanţi. Unul dintre sublocotenenţi cordonului de pază a fost dezarmat de armamentul pe care îl avea. Cel care a avut acest curaj era chiar Spiridon Vrânceanu, care a fost pe loc împuşcat în timpul manifestaţiei.” Pentru gestul său, comuniştii l-au ridicat însă la rang de erou. 15 statui şi busturi au fost ridicate la Galaţi în perioada comunistă, toate pentru simpli munictori, scoşi din anonimat de comunişti. 

Acest lucru stârneşte nemulţumirea istoricilor. "Din păcate încă mai există aceste busturi, aceste personalităţi care au fost scoase în evidenţă în circumstanţe care nu îi transforma în adevăraţi eroi. Din păcate, iată că în loc să readucem istoria, aşa cum a fost ea, încă se mai păstrează astfel de lucruri. Sunt, evident, opere de artă, pentru că aparţin unor artişti plastici, dar pot fi luate din această zonă", a declarat Cristian Căldăraru, directorului Muzeului de Istorie Galaţi.

Artiştii îşi amintesc cum în perioada comunistă erau obligaţi să realizeze doar opere de artă care lăudau realizările conducătorilor. Potrivit artistului Gheorghe Miron, nu exista niciun fel de libertate. Nu se dădeau comenzi să se execute lucrări ale personalităţilor adevărate, ci doar a celor ce reprezenantul la momentul acela partidul".

Tot în aceea perioadă s-au dat nume mai multor străzi şi cartiere din oraş, care şi-au păstrat aceeaşi denumire şi în prezent. De exemplu, "un cartier din oraş este cunoscut şi acum după numele militantului socialist I.C.Frimu, pe care comuniştii l-au facut erou al mişcării muncitoreşti din România. Prea puţini sunt cei care ştiu însă acest lucru, chiar dacă locuiesc în zonă. "Nu ştiu, nu ştiu cine a fost" spune un gălăţean. "A fost un scriitor, nu?" este de părere alt localnic.

Oraşul Galaţi s-a dezvoltat puternic în perioada comunistă prin industrializare. Aici a fost construit combinatul siderurgic pentru ridicarea căruia zeci de mii de oameni au fost aduşi din toate colţurile ţării. După Revoluţie, oraşul a căpătat titulatura de Oraşul Roşu.