Galaţi: Petrecerile dinaintea postului Crăciunului

De mâine, carnea şi produsele lactate ar trebui să dispară din dieta românilor

Mâine, românii lasă sec. Este ultima zi până la Crăciun în care ne putem ospăta, după pofta inimii, cu bucate de dulce, adică ouă, carne şi lactate. Tradiţia spune că de „lăsata secului” finii sunt aşteptaţi de naşi la masă, dar nu cu mâna goală. Musafirii trebuie să le aducă naşilor turte făcute în casă, vin nou şi cadouri, ca semn de mulţumire că i-au cununat.

De duminică, se intră în Postul Mare, sau Postul Crăciunului, cum i se mai spune şi nu se mai mănâncă decât produse de post. Sunt şi excepţii în care oamenii se mai pot atinge de bucatele de dulce. Este vorba despre duminicile în care este dezlegare la peşte.

Petrecere între neamuri şi în Galaţi

Şi gălăţenii beau şi mănâncă pe rupte în această ultimă zi de libertate în privinţa obiceiurilor lumeşti. Încă mai există obiceiul, păstrat mai ales în mediul rural, ca neamurile să se întâlnească şi să petreacă până noaptea târziu. Lăsatul secului mai are şi câteva semnificaţii magice.

Dacă fetele bătrâne reuşesc să ţină post negru toată ziua, tradiţia spune că, anul următor, imediat după Paşte se vor mărita. Tot la ţară, vrăjitoarele taie nuiele de alune, pe care le vor folosi în descântecele de dragoste.

Poale în brâu, de lăsata secului

În judeţul Vrancea, lăsatul secului este marcat în special de gospodinele care pregătesc plăcinte „poale în brâu” tipic moldoveneşti, grătare cu pui fripţi şi bineînţeles o masă mare cu toţi membrii familiei. Se poartă în casele vrâncenilor şi spălatul oalelor pentru a înlătura grăsimile animale. Postul nu este o dietă “purificatoare”, ci un act spiritual superior.