Scriitura impecabilă a „păsării măiastre“. Cum se adresa marea cântăreaţă Maria Tănase autorităţilor din vremea ei

Scriitura impecabilă a „păsării măiastre“. Cum se adresa marea cântăreaţă Maria Tănase autorităţilor din vremea ei

Maria Tănase

Marea artistă Maria Tănase a rămas în istorie datorită vocii sale unice şi a cântecelor care au dăinuit în timp. În acelaşi timp, documente şi mărturii o prezintă drept o intelectuală rafinată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anul 1940 a fost deosebit de greu pentru întreaga Românie, cu binecunoscutele amputări teritoriale şi cu norii ameninţători ai conflictului mondial, aflat în plină desfăşurare, planând asupra poporului român.

Pe plan local, judeţul Vrancea şi Focşaniul au fost devastate de mari inundaţii, la care s-a mai adăugat o grindină cumplită.

La aceste nenorociri nu putea să lipsească încă una, anume catastrofalul cutremur din noaptea de 9-10 noiembrie care a provocat pagube imense pe întreg teritoriul ţării.

Cu toate acestea pofta de viaţă a românilor în general şi a focşănenilor în special nu a fost alterată, întregul an 1940 fiind plin de evenimente artistice desfăşurate.

În ceea ce ne priveşte, la sala Teatrului Maior Gh Pastia, unde au dat reprezentaţii extraordinare marii artişti ai neamului, la care privim cu admiraţie până şi noi cei de azi: Gh. Calboreanu , Misu Fotino, Vasiliu Birlic, Gogu Ştefănescu, Ionel Teodoreanu , ultimul organizând o şezătoare literară având ca subiect “Cum am scris Medelenii”.

Dintre aceste nume mari nu putea să lipsească un personaj celebru, marea interpretă de muzică populară, uşoară, lăutărească, romanţe şi teatru de revistă. A fost supranumită  de Nicolae Iorga “Pasărea măiastră”  şi “Regina cântecului românesc”.

Este vorba de Maria Tănase, care a trimis cu o lună înainte de cutremurul cel mare o solicitare la Primăria Focşani în care a consemnat următoarele:

“În dorinţa de a oferi şi publicului din provincie o seară de Muzică Populară Românească, formată din melodii culese din toate unghiurile Ţării: Transilvania, Banat , Oltenia, Muntenia, Dobrogea, călduros vă rog să mi se pună la dispoziţie sala Teatrului pentru seara zilei de 20 octombrie 1940. Nenumăratele scrisori primite în urma emisiunilor mele la posturile româneşti de Radio îmi dau convingerea că publicul din provincie va primi cu multă satisfacţie concertele mele”, scria Maria Tănase în cererea trimisă autorităţilor.

Administratorul Teatrului care a primit sarcina de a analiza cererea raportează primarului ca s-a reţinut sala teatrului comunal pentru seara zilei de 20 octombrie 1940 şi acest fapt s-a comunicat şi solicitatoarei printr-o carte poştală.

Era anul în care Garda de Fier i-a interzis să mai apară în public, iar din ordinul Ministerului Propagandei i-au fost distruse toate discurile şi matriţele din arhiva Radioului. Maria Tănase avea pe atunci doar 27 de ani şi era o voce care se auzea peste tot prin România.


Detalii despre succesul spectacolului de la Focşani nu au fost consemnate, dar cu siguranţă că efectul concertului a fost colosal, lucru care poate fi lesne bănuit, dintr-o altă solicitare a aceleiaşi mari artiste care 5 ani mai târziu trimite o nouă cerere la autoritatea locală.

De data aceasta, solicitarea Mariei Tănase, din 22 octombrie 1945, este scrisă de mână, iar documentul păstrat în arhivă scoate în evidenţă un scris impecabil al marii artiste.

"Domnule primar, subsemnata Maria Tănase, organizând un spectacol muyical în oraşul Focşani, cu muzică de propagandă româno-rusă şi anglo americană, având buget formidabil şi o reţetă necorespunzătoare marilor cheltuieli, cu onoare vă rugăm a ne aproba completa scutire a chiriei sălii. Cu deosebit respect, Maria Tănase”.

FOTO: Scrisul Mariei Tănase, într-un document de arhivă de la 1945

Maria Tănase s-a stins din viaţă pe 22 iunie 1963, la vârsta de 49 de ani, în urma unui cancer la plămâni galopant.

citeste totul despre: