Românul din fruntea defilărilor de Ziua Franţei, pe străzile Parisului
0
Maiorul Marius Diniţă a condus, luni, detaşamentul Armatei Române în timpul paradei organizate pe celebrul bulevard Champs-Elysées, cu ocazţia Zilei Naţionale a Franţei. Militarii noştri au fost invitaţi la evenimentul de la Paris alături de alţi camarazi de arme, reprezentând 79 de armate ale lumii.
Ziua Franţei au fost, luni (14 iulie), pline de emoţii şi pentru opt români, invitaţi să participe la cel mai aşteptat moment al Sărbătorii organizate la Paris: parada militară.
Pe bulevardul Champs-Elysées, acolo unde a avut loc evenimentul, maiorul vrâncean Marius Diniţă, ofiţer îbn cadrul Statulul Major General, a fost în fruntea militarilor români care au defilat în faţa a mii de francezi, dar şi a preşedintelui Republicii, François Hollande.
Din grupul care a reprezentat Armata Română la manifestările de la Paris au mai făcut parte studenţi ai Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, ai Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov, dar şi tineri de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa.
Toţi au defilat lângă Armata Franţei, dar şi alături de militari invitaţi să reperzinte alte 79 de state. Până la marea paradă de luni, detaşamentul nostru a mai făcut, timp de câteva zile, pe străzile Parisului, repetiţii, alături de ceilalţi militari străini.
"Mulţumesc militarilor noştri pentru modul în care au reprezentat Armata României la parada tradiţională cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Franceze, pe Champs-Elysées, în Paris", a declarat ministrul Apărării naţionale, Mircea Duşa.
Călit pe frontul din Afganistan
Fost ofiţer de relaţii publice al Brigăzii Mecanizate 282 „Unirea Principatelor” Focşani, maiorul Marius Diniţă a fost transferat în interes de servicu la Statul major General, acum câteva luni. Călit în teatrele de operaţii din Afganistan, unde a participat la mai multe misiuni, maiorul Diniţă a fost considerat de către conducerea Armatei Române drept cel mai indicat să comande detaşamentul de militari trimis la Paris, pentru Ziua Franţa.
De altfel, cunoscut drept un bun cunoscător al limbilor străine, dar şi un specialist în comunicare, în timul misiunilor pe frontul din Afganistan, Diniţă jucat destul de bine şi rolul de jurnalist de război.
Astfel, la una dintre misiuni, în 2011, maiorul din Vrancea a filmatatât pregătirile militarilor noştri trimişi pe front, cât şi intervenţiile armate. Cel care s-a aflat, luni, în fruntea militarilor români care au defilat la Paris şi-a continuat „meseria” de ziarist pentru Armata Română, articolele sale fiind preluate de revista Ministerului Apărării Naţionale.
România, de două ori invitată
Parada de anul acesta, din capitala Franţei, a reunit peste 3.700 de militari reprezentând armatele a 79 de ţări. Potrivit autorităţilor franceze, costurile organizării acestui eveniment spectaculos au ajuns la un milion de euro. Presa franceză a titrat, luni, că sărbătoarea naţională a fost, anul acesta, sub semnul austerităţii, costurile ajungând la un sfert faţă de cele de anul trecut.
În 2007, atunci când ţara noastră a intrat în Uniunea Europeană, Armata Română a fost invitată pentru prima oară să ia parte la defilarea militară de la Paris, organizată de 14 iulie. Anul acesta, a fost bifată a doua prezenţă a noasră la acest eveniment, după ce, pe 1 decembrie 2013, de Ziua Naţională a României, militarii francezi au fost invitaţi la parada din timpul manifestărilor organizate la Bucureşti.
De Ziua Naţională, la Paris, s-a comemorat, luni,100 de ani de la începerea Primului Război Mondial
Ce a însemnat Căderea Bastiliei
Revoluţia franceză a reprezentat momentul hotărâtor nu numai pentru istoria poporului francez, cât şi pentru întreaga Europă. Momentul istoric de la 14 iulie 1789 a marcat întemeierea statului francez modern, caracterizat până atunci printr-o dominaţie a monarhului şi a bisericii asupra poporului.
Ziua de 14 iulie comemorează căderea, în 1789, a închisorii Bastilia, unde se găseau doar şapte prizonieri. Totuşi, acel moment a devenit simbolul a tot ceea ce fusese detestabil în vechiul regim. Pe 15 iulie, regele s-a declarat înfrânt în faţa insurecţiei cetăţenilor parizieni şi a dat ordin de retragere a trupelor.
În Paris a fost stabilit un nou primar, într-o nouă structură numită „comună” şi tot atunci s-a înfiinţat armata populară „Garda Naţională”. Din acel moment revoluţia s-a răspândit în toată ţara, oamenii organizându-se pe principii de autoguvernare, ignorând autoritatea regală. În anii următori, instituţia regalităţii s-a prăbuşit în Franţa, totul sfârşindu-se în 1793, cu ghilotinarea regelui Ludovic al XVI-lea.
Mai puteţi citi:
Militarii din Garnizoana Focşani îşi deschid porţile pentru elevi
Atât Brigada 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, cât şi Brigada 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza” participă în perioada 7 - 11 aprilie la proiectul „Săptămâna altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun”, iniţiat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Militarii din Garnizoana Focşani participă la proiectul „Ziua Armatei României în şcoli”
În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi Zilei Armatei României, militarii Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată şi Brigăzii 8 Larom, în cooperare cu Biroul de Informare şi Recrutare din cadrul Centrului Militar Zonal Vrancea, desfăşoară săptămâna aceasta proiectul „Ziua Armatei României în şcoli”.
Se încarcă comentariile...
