FOTO Cât câştigau focşănenii acum un secol şi ce îşi permiteau să cumpere din salariu
0
Autorităţile locale puneau control pe toate preţurile, pentru ca negustorii să nu facă speculaţii pe seama oamenilor.
Cum erau aceste preţuri acum aproape un secol , imediat după primul război mondial, aflăm din documentele păstrate în Arhivele judeţului Vrancea.
După război, obişnuiţi să procedeze ilegal ca pe timpul conflictului, comercianţii din oraşul nostru aveau tendinţa de a face speculă, formând stocuri alimentare, colaborând cu alţii din breasla lor în scopul de a ţine preţul cât mai sus şi în dorinţa de a se îmbogăţi cât mai repede.
Acest comportament al negustorilor noştri de demult a nemulţumit pe mulţi focşăneni şi a determinat autorităţile să dispună măsuri extraordinare de control pentru toate preţurile din oraş, de la banalele legume până la spectacolele de cinema sau camerele de hotel . Iată câteva exemple interesante.
În jurul anului 1920 carnea de vacă costa între 6-11 lei, iar cea de porc 10-11 lei, slănina 14 lei, untura 20 lei, pâinea de 1 kg între 1,25 şi 6 lei, o gâscă 15 lei, o găină 10 lei, prăjiturile şi savarinele în jur de 1 leu bucata, cafeaua cu lapte şi cea turcească 1 leu , măslinele 12 -14 lei kg, uleiul de floarea soarelui 16 lei litrul, zahărul 12 lei/kg, untul între 15-20 lei/kg, o cursă în oraş cu birja între 2-4 lei în funcţie de existenţa sau lipsa bagajului, urda 12 lei /kg, telemeaua 10 lei/kg, caşcavalul 16 lei/kg, laptele dulce 1,25/litrul, cel de puţină 4 lei, brânza de vacă 3 lei/kg , smântâna 5 lei/kg, untul între 15 şi 19 lei, ghetele de bărbaţi 200 lei, cizmele de damă 22 , iar pantofii de damă 170, mălaiul între 1 şi 2,25 lei, după calitate, la cinema biletul costa între 1,50 şi 3, 75 de lei în funcţie de oră, spectacol şi locul ales, carnea de miel 10-14 lei kg, oul de găină sau de raţă 25 de bani bucata, la teatru loja de prim rang 150 de lei, rezervarea 30 de lei, iar în restul sălii între 15 şi 20 de lei, camerele la hotel între 8 şi 28 de lei, în funcţie de numărul paturilor, condiţii, dimensiunile încăperilor.
În aceiaşi perioadă, bugetarii din oraş primeau următoarele retribuţii: un secretar de oraş 750 de lei, un contabil 465 lei, un primar avea 1500 de lei, un viceprimar 750 de lei, arhitectul inginer 755 lei, copiştii aveau în jur de 200 de lei, picherii 195 lei tâmplarii,servitorii erau plătiţi cu 100 de lei, un cantonier primea 65 lei, un preceptor avea în jur de 250 lei, un agent fiscal 115 lei, registratorii în jur de 300 lei, iar un şef de birou 450 lei.
După cum se poate observa, salariile, cu câteva excepţii, erau mici şi e greu de crezut că familiile modeste ale oraşului puteau trăi cu astfel de remuneraţii, asta în condiţiile în care femeile căsătorite nu munceau, iar numărul copiilor din fiecare gospodărie era mai mare decât în prezent. Cum reuşeau?
Poate pentru că efectuau şi alte activităţi , în special agricole, dar şi pentru că îşi închiriau părţi din locuinţe sau efectuau anumite întreprinderi comerciale care le permiteau să reziste financiar de la o lună la alta. În prezent , lucrurile par că sunt mai bine aşezate, preţurile de azi seamănă cu cele de demult , cu unele deosebiri, iar salariile sunt cu siguranţă mai mari decât în trecut, dacă ţinem cont că salariul minim pe economie azi este de 800 de lei.
Mai puteţi citi:
Acum 100 de ani, focşănenii strângeau cenuşa din sobe să o doneze armatei române
Cenuşa era necesară la fabricarea carbonatului de potasiu, care în combinaţie cu carbonatul de calciu rezulta o sticlă de calitate superioară.
FOTO Focşaniul acum 100 de ani, în imagini şi fapte
La sfârşitul secolului XIX, Focşaniul era un orăşel de graniţă, de mărimea unei comune mai mari de astăzi, lipsit de confortul care exista în alte oraşe.
Se încarcă comentariile...
