Conacul scriitorului Duiliu Zamfirescu de la Vîrteşcoiu stă să se dărâme. „Lecţia Brâncuşi“, fără absolut niciun folos
0
Autorităţile locale nu reuşesc să dea la pace cu proprietarii pentru transformarea imobilului în care s-a născut mare scriitor în casă memorială.
Casa din Vrancea în care s-a născut marele scriitor Duiliu Zamfirescu riscă să ajungă precum cea a lui Constantin Brâncuşi, de la Hobiţa, care s-a prăbuşit.
Imobilul dintre vii din satul Faraoanele, comuna Vîrteşcoiu, unde Duiliu Zamfirescu a scris o parte din operele sale de căpătâi, se află într-o stare deplorabilă, după ce clădirea a fost retrocedată moştenitorilor.
Edilii comunei au negociat cu proprietarii preluarea clădirii şi transformarea ei într-o casă memorială, dar nu s-a ajuns la nici un acord.
"Proprietar este Lascăr Zamfirescu, nepotul scriitorului şi fost coleg de şcoală cu Regele Mihai, care are 96 de ani şi trăieşte la Bucureşti. Am mers de trei ori la Bucureşti şi a venit şi el de două ori, pentru a-i spune despre intenţiile noastre. Planul nostru este să o transformăm într-o casă memorială şi pentru asta vrem să o propunem monument istoric. Dânsul a fost de acord iniţial, ba chiar şi-a dorit amenajarea pentru el a două camere, dar după aceea ne-a spus că mai sunt doi moştenitori, fraţii dânsului din America. Ar dori 200.000 de euro pe imobil, ceea ce este peste puterile primăriei", ne-a declarat Viorel Mîrza, primarul comunei Vîrteşcoiu.
Edilul crede că dacă nu se va interveni, imobilul se va prăbuşi în maxim doi ani, întrucât în interior plouă, acoperişul este distrus, iar pereţii sunt din ce în ce mai şubrezi.
Zilele trecute, ministrul Culturii, George Ivaşcu, a reacţionat după prăbuşirea casei lui Constantin Brâncuşi, spunând că este nevoie să se tragă un semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorităţi culturale.
„Cred că şi ce s-a petrecut astăzi trebuie să fie un răsunător semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorităţi culturale, fiind necesară, totodată, dezvoltarea unui mecanism transparent şi competitiv de achiziţii care să înlesnească intrarea în patrimoniul naţional a creaţiilor contemporane de valoare”, a spus George Ivaşcu.
Comuniştii au transformat-o în sediu al IAS
După naţionalizarea din 1948, în timpul comunismului clădirea a fost folosită de Întreprinderea Agricolă de Stat, fiind totodată şi locuinţa şefului de brigadă, care a întreţinut bine imobilul. Odată cu retrocedarea către moştenirori, imobilul a început treptat să se degradeze.
Casa cu 16 camere, aşezată pe culmea dealului şi înconjurată de vie pusă chiar de Duiliu Zamfirescu este menţionată în monografiile şi biografiile scriitorului, se află în acest moment într-o stare de degradare accentuată.
”Când privea din balconul de sus podgoria toată, Odobeştii şi Panciul la stânga, pe malurile Milcovului, ale Şuşiţei şi ale Putnei; vedea în faţă oraşul Focşani, gările de pe calea ferată, pădurile de pe ape, munţii de peste Dunăre”, scria Duiliu Zamfirescu.
De cele mai multe ori, atunci când căuta liniştea, se retrăgea la conacul său din Faraoane, unde a scris proză şi versuri. Cea mai importantă contribuţie a sa la literatură este reprezentată de romanul „Viaţa la ţară”, roman care se spune că a fost scris pe terasa conacului său. Duiliu Zamfirescu s-a stins din viaţă în anul 1922, la mănăstirea Agapia. Scriitorul a fost înmormântat în Cimitirul Sudic din Focşani, acolo unde se află şi cavoul său şi al familiei.
În Focşani, biblioteca publică îi poartă numele, ca de altfel şi o unitate de învăţământ şi o asociaţie a scriitorilor. Piese din mobilierul familiei se află expuse astăzi la Muzeul Vrancei.
Piese de mobilier din casa scriitorului Duiliu Zamfirescu de la Faraoanele, obiecte din interiorul acesteia, obiecte de artă decorativă ale fiicei sale, Henriette Allievi, costumul de diplomat al lui Duiliu Zamfirescu se află în posesia Muzeului Vrancei
Se încarcă comentariile...
