Regal romantic pe scena filarmonicii

Soprana Diana Ţugui o va interpreta pe Hanna

Melomanii sunt invitaţi în această seară la o întâlnire cu „Anotimpurile” lui Haydn. Piesa vocal simfonică, prezentată în Festivalul Craiova Muzicală, este un prilej de relaxare, de întoarcere la echilibrul şi pacea naturii.

Ultimul oratoriu al lui Haydn, prezentat în premieră la 1801, are ca personaj principal şi cadru scenic natura. Cele patru anotimpuri se perindă în faţa spectatorilor prin intermediul povestitorilor: bătrânul ţăran Simon (interpretat de basul Marius Manyov, nume de referinţă în domeniul interpretării muzicii vocale clasice, având un repertoriu vast şi dificil cuprinzând operă, oratorii, misse, cantate şi poeme simfonice, şi care excelează în piesele romantice), fiica lui, Hanne (soprana Diana Ţugui, deja de şapte ani solistă a Teatrului Liric, premiată în Spania şi San Marino) şi tânărul ţăran Lukas (tenorul Szilagyi Zsolt, specialist în lieduri).

Orchestra imită sunetele furtunii

Dacă Simon este înţeleptul piesei, Hanne îmbină gingăşia cu puterea de muncă, naivitatea cu inteligenţa, graţia cu prospeţimea unei flori de câmp, iar Lukas este un flăcău vrednic, cinstit, căruia îi plac munca şi gluma. Orchestra contribuie din plin la ilustrarea fenomenelor din natură, imitând furtuna, vântul, ploaia, tunetul, comportamentul animalelor, iar corul personifică ţărănimea, trăirea colectivă.
Prima parte, „Primăvara”, este un omagiu adus muncii pe ogoare, gospodarului care îşi împlineşte datoria. „Vara” iradiază arşiţa lunii iulie, dar aduce şi „furtuna se năpusteşte deasupra capetelor noastre”, iar vieţuitoarele fug, căutându-şi cu disperare adăpost. Urmează, desigur, pacea de după, cu păsările ieşind din ascunzişuri, cu greieri, brotăcei şi cocoşi cântându-şi bucuria.

4.000 de spectatori, la premiera din 1801

Toamna e lungă şi nespus de frumos, aşa cum se întâmplă de altfel în regiunea Vienei. Este perioada când „natura le răsplăteşte pe toate”, iar „în vii strălucesc ciorchinii”, prilej de petreceri şi veselie. În sfârşit, iarna ne poartă în interiorul caselor, cu oameni adunaţi la clacă, acompaniaţi de sfârâitul monoton al vârtelniţei.
Oratoriul „Anotimpurile”, care a adunat la prima prezentare ca şi concert popular, la 24 mai 1801, 4.000 de spectatori, este o incursiune în viaţa idilică de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, prezentată de Haydn cu umor, optimism şi afinitate cu muzica populară din care îşi trage seva.