Istoria unui loc surprinzător. Cum a ajuns un sat din Basarabia să poarte numele Dobrogei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Absolvenţi de liceu din Sîngera, paradă la finele anului şcolar Sursa foto Facebook Casa Mare Moldova
Absolvenţi de liceu din Sîngera, paradă la finele anului şcolar Sursa foto Facebook Casa Mare Moldova

Numele unic al Dobrogei, primit de la despotul Dobrotici (1347-1386), se regăseşte în afara graniţelor actuale ale României. Un sat din Republica Moldova, aflat la mică distanţă de capitala Chişinău, poartă numele de Dobrogea. Aşezarea îşi datorează numele unui preot care a slujit în Dobrogea, apoi s-a întors în Basarabia urmat de enoriaşi.

Satul Dobrogea se află la 19 kilometri de Chişinău, fiind în componenţa oraşului Sîngera. Cele mai apropiate raioane sunt Ialoveni şi Anenii Noi. Sîngera este situată pe automagistrala Chişinău-Odesa şi este străbătut de râul Işnovăţ. Apa trece şi prin satul Revaca, celălalt sat din componenţa oraşului Sîngera, aşezat la distanţă de 4 kilometri sud-vest. Satul Dobrogea se găseşte la 4 kilometri sud-est de Sîngera, care la rândul său se află la sud-est de Chişinău, păstrând poziţionarea cardinală a Dobrogei-mamă în sud-estul României şi al Europei.

Sîngera, pământul care a sângerat

Oraş înfrăţit cu Huşiul din Vaslui, Sîngera este o aşezare veche, fiind atestată documentar la 8 iunie 1485 cu denumirea Sultana. Numele şi-l trage de la o bătălie crâncenă dintre români şi turci, ce s-a dus în vatra satului, în care s-a vărsat atâta sânge, de ajungea până la gleznele cailor.

Istoricii locului au consemnat că la Recensământul populaţiei din anul 1772-1775, Sîngera se afla în ţinutul Hârlău şi aparţinea lui Enache Damur. În localitate erau 6 gospodării, ţărani dependenţi, 3 aprozi care slujeau pe lângă divan şi nu plăteau impozit. La următorul recensământ al populaţiei din anul 1817, Sîngera avea 121 gospodării cu 663 locuitori.

În anul 1885 a fost deschisă prima şcoală la Sîngera, iar peste 5 ani aici învăţau 17 băieţi conduşi de preotul Petru Naghiţa. În anul 1898 a fost întemeiată şcoala pe lîngă biserică pentru fete şi băieţi, unde în 1910 studiau 50 copii. Izvoarele bisericeşti arată că în anul 1912, la Sîngera a fost zidită biserica din piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. În prezent mai este o biserică la Sîngera, cu hramul Sfinţii Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana. În anul 1947, aici s-au format alte două şcoli, una primară şi alta de 7 ani.

Satul Revaca a fost atestat la 28 iulie 1760, sub numele de Pigorgani. Era o aşezare de răzeşi, cultivatori, cu şcoală şi poştă.

Dobrogea era „Hutor Chetrosî“

Dobrogea de lângă Sîngera are o istorie aparte. Se află la altitudinea de 102 metri deasupra mării, a fost atestată documentar în anul 1915 şi avea denumirea de Hutor Chetrosî. În anul 1925, părintele Ion, un călugăr băştinaş din târgul Călăraşi al Basarabiei, a venit în sat. Se întorcea pe pământurile natale după ce mai mulţi ani slujise în Dobrogea, regiune ce avea nevoie de întărire a spiritului românesc, după sute de ani de stăpânire otomană.

Dar părintele Ion a fost urmat de o mulţime de enoriaşi care nu au vrut să se despartă de duhovnicul lor. Oamenii erau români de pretutindeni, dar în special din Dobrogea, astfel că Hutor Chetrosî a devenit cu timpul Dobrogea. Dobrogea de peste Prut. 

Sursa foto Facebook Erhan Dorina Photography

Dobrogea din Basarabia - sat din Republica Moldova oraş Sîngera Sursa foto Facebook Erhan Dorina Photography

Ironia soartei face ca Dobrogea să îşi găsească ononim tocmai în Basarabia, pământ străbun pe care România a fost nevoită să-l cedeze Rusiei la 1878, în urma Războiului de Independenţă în care a câştigat Dobrogea - şi implicit ieşirea la Marea Neagră, de care România avea nevoie pentru dezvoltarea statului.

Statistici despre Sîngera, Revaca şi Dobrogea Basarabiei

Oraşul Sîngera, cu satele Revaca şi Dobrogea, numără 14.300 locuitori, având 11.058 adulţi dintre care 4.350 şomeri şi 3.708 angajaţi, 3.242 copii şi 1.518 pensionari. În oraşul Sîngera şi în satele Revaca şi Dobrogea există un liceu, „Alexandru cel Bun“, un gimnaziu şi o şcoală medie, fiecare cu bibliotecă, precum şi 4 grădiniţe. Biblioteca oraşului poartă numele lui Bogdan Petriceicu Haşdeu şi are sediul în centrul de cultură, unde cinematograful nu mai funcţionează.

În Dobrogea trăiesc 3.279 locuitori, dintre care 1.567 bărbaţi şi 1.712 femei. Majoritatea sunt declaraţ moldoveni, de origine români, apoi ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi, evrei, polonezi, ţigani etc. În Revaca trăiesc 1.000 locuitori. La ultimele alegeri, candidata pro-europeană Maia Sandu a avut mai multe voturi din Dobrogea decât pro-rusul Igor Dodon. 

Copiii Dobrogei din Basarabia, rugându-se la biserică Sursa foto singera.md

Dobrogea din Basarabia - sat din Republica Moldova oraş Sîngera Sursa foto mitropolia.md

„Instabilitatea economică din ţară afectează bineînţeles şi localităţile din cadrul Primăriei Sîngera, la acest moment numărul şomerilor (4.350) depăşeşte numărul persoanelor încadrate în câmpul muncii (3.708). O bună parte din cele 4350 de persoane au găsit căi de a pleca peste hotarele ţării, structura profesiilor fiind variată, spre exemplu: conducători auto - 89; surori medicale - 12; contabili - 10 şi lucrători de rând - 115. Cei 1.300 pensionari din teritoriul administrat de Primărie, 300 invalizi şi 258 de famii numeroase, sunt ajutaţi de către organul de asistenţă socială. Este un tablou foarte trist, dar asta este realitatea şi soarta neamului, un neam cu foarte multe virtuţi: muncitor, înţelegător, vesel şi foarte primitor“, arată edilii din Sîngera pe site-ul localităţii

Cea mai recentă veste din Sîngera este că populaţia de aici va fi chemată la un referendum la 21 mai. Locuitorii vor fi consultaţi pentru amplasarea unui centru de gestionare a deşeurilor periculoase în extravilanul oraşului.

Administrativ, Sîngera aparţine de municipalitatea Chişinăului, alături de alte primării: Băcioi, Bucuieci, Budeşti, Ciorescu, Codru, Coloniţa, Condriţa, Cricova, Cruzeşti, Durleşti, Ghidighici, Grăţieşti, Stăuceni, Tohatin, Truşeni, Vadul lui Vodă, Vatra.

Familiile din satul basarabean Dobrogea se numesc: Rusu, Ciobu, Manic, Nicolai, Vrabie, Matei, Vornicescu, Bălan, Lupu, Sîrbu, Moroan, Castravet, Turcan, Căpăţînă, Ursu, Cebotari, Dercaci, Pîrgari, Baciu, Zlotea, Chiriac, Rotari, Cazacu, Untilă, Spînu, Inculeţ, Morari, Toma, Vasilachi, Bucşan, Secrieru, Luca, Răducan, Mititelu, Ungureanu, Macari, Ursachi, Cebănică, Nani, Caraman, Ştefan, Moroşan, Polupanov, Ţapu, Melnic, Popa, Cojocari, Iurco, Popov, Ştirbu.

Biserica-memorial Pantanassa, unicat în Basarabia

Dobrogea din Basarabia îşi serbează hramul la 27 octombrie, când pe stil vechi este sărbătorit hramul Sfintei Preacuvioase Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei, prăznuită în România la 14 octombrie. În sat există o biserică închinată sfintei. Localnicii serbează cu muzică, hore, jocuri de fotbal şi întreceri tradiţionale, cum ar fi „trânta la cocoş“ şi „trânta la berbec“. 

Biserica-memorial Pantanassa din Dobrogea Sursa foto mitropolia.md

Dobrogea din Basarabia - sat din Republica Moldova oraş Sîngera Sursa foto trm.md

În satul Dobrogea există o biserică-memorial (mănăstire) cu hramul Pantanassa, însemnând „Împărăteasa tuturor“, ce este celebrată de Sfântă Marie, tot pe stil vechi, la finele lui august. Lăcaşul de cult închinat Maicii Domnului are o icoană făcătoare de minuni cu chipul Fecioarei Maria, despre care credincioşii consideră că este izbăvitoare de cancer. Biserica-memorial este unica biserică din bârne din Basarabia, fiind ridicată în 2009, întru pomenirea victimelor deportărilor şi represaliilor comuniste.

Radio Moldova Actualităţi consemna că lăcaşul de cult este în pericol de prăbuşire. „Ieromonahul Teodor Izman, duhovnicul schitului monahal, spune că, în 2004, a început colectarea donaţiilor pentru procurarea bârnelor, acestea au fost aduse din Belarus şi au fost montate pe un lot oferit, cu titlu de donaţie, de către o echipă de constructori, care au realizat lucrările în mod neprofesionist, astfel ca, la câţiva ani de la finisarea acestora, biserica riscă să se prăbuşească“, scriau jurnaliştii. Duhovnicul a făcut un apel către enoriaşi, prin intermediul postului public de radio, de a ajuta la lucrările de reconstrucţie a bisericii. Costul total al lucrărilor de reparaţie a Bisericii-Memorial „Pantanassa“ din satul Dobrogea se ridică la peste 60.000 euro. 

Pe aceeaşi temă: 

„Ţara mea de dincolo de ţară“. Unirea Basarabiei cu România, sărbătorită la Constanţa

VIDEO Propaganda de război din 1944: „Rusia este despărţită de România de râul Prut“

Basarabenii din România: „Important este momentul 1 Decembrie 2018, când putem avea alt Guvern şi alt Parlament“

Gânduri pentru preşedintele Basarabiei: „Să aibă mandatul până în 2018, când va fi Unirea cu România!“

Mărturiile de coşmar ale românilor exilaţi în iadul Siberiei: „Ruşii beau apă direct din lac, ca animalele“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite