FOTO Spectacolul unic al Dunării la poalele unei celebre cetăţi antice. Peisajele superbe din jurul carierelor de calcar
0
În urcuşul ei de pe harta Dobrogei, Dunărea oferă un peisaj surprinzător la poalele unei cetăţi antice. Canaralele din calcar roşu şi vegetaţia sunt spectaculoase.
Cu 253 kilometri înainte de vărsarea în Marea Neagră, la Sulina, Dunărea se scaldă împrejurul carierelor de calcar de la Hârşova. Canaralele sunt situate pe malul drept al fluviului, din avalul portului Hârşova.
„Canaralele sunt situate în aval de actualul port Hârşova, pe malul drept al fluviului Dunăre, acolo unde şuviţele de apă ale fluviului încep să se împletească pentru scurt timp. Canaralele prezintă cea mai spectaculoasă vedere peisagistică dinspre Dunăre în ceasurile târzii ale după-amiezelor senine, când soarele în asfinţit dă râpei de calcar roscat reflexe strălucitoare, sângerii.
Canaralele Hârşovei reprezintă vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul judeţului. Aspectul peisagistic este dublat de cel istoric, deoarece în amonte se află zona arheologică a cetăţii romano-bizantine, fostul castru militar Carsium, construit de romani prin secolul al II-lea al erei noastre“, relatează oamenii locului pe site-ul Primăriei Hârşova. Canaraua numită de localnici „Releu“ a fost împădurită la finele anilor ’70 cu pin, sălcioară, măceş.
Hârşova este aşezat pe malul drept al fluviului Dunărea, la 10 kilometri de confluenţa Dunării cu braţul Borcea. Oraşul se află la 85 kilometri de Constanţa, la 100 kilometri de Tulcea, la 100 kilometri de Brăila şi la 60 kilometri de Slobozia. Oraşul are în componenţa sa satul Vadu-Oii.
Ce spun istoricii
„Puţine sunt locurile din Dobrogea - acest ţinut încărcat de istorie – care să prezinte o dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi până în prezent, cum întâlnim la Hârşova. Cercetările arheologice au scos la iveală urme materiale care pun în lumină o convieţuire neîntreruptă de comunităţi umane a căror zone încep în paleoliticul superior. Cel mai bine reprezentate sunt culturile neolitice care se derulează aproape didactic în straturile tell-ului de la Hârşova şi care reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea, ci şi din ţară.
Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile materiale aparţinând epocii metalelor îşi fac prezenţa în perimetrul oraşului Hârşova prin cîteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte) fiind suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe această vatră. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcţi ai poporului român, una din cele mai puternice forţe politico-militare ale lumii vechi.
Întemeierea cetăţilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim avea să influenţeze pozitiv dezvoltarea economico - socială a geţilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a facilitat schimburi materiale şi culturale între civilizaţia elenă - cea mai dezvoltată în acea vreme - şi cea getică în plin proces de afirmare.
Pentru Hârşova, perioada greco-elenistă este reprezentată de existenţa a cetăţii Histria care falicita difuzarea produselor greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării. Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu spiritul lor practic, romanii şi-au dat seama încă de la început de importanţa strategică a acestor locuri şi, în vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost durată din piatră şi cărămidă o puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existat mai înainte cea getică, cunoscută sub numele de Carsium - în prezent oraşul Hârşova“, arată istoricii din Hârşova.
Sursa Facebook Primăria Hârşova
Muzeul Carsium este deschis împreună cu şcoala la 1 mai 1904 în prezenţa Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand, Principesei Maria, aflaţi, împreună cu alţi membri ai Familiei Regale şi Guvernului, în excursie pe Dunăre. Toţi au semnat, cu această ocazie, în Cartea de Aur a Muzeului Regional al Dobrogei, cum s-a numit instituţia la vremea respectivă.
În timpul Primului Război Mondial, muzeul este distrus în întregime. Este reorganizat şi inaugurat oficial, pentru a doua oară, de această dată în locuinţa personală a directorului şcolii, la 29 mai 1926, de Regele Ferdinand şi Regina Maria.
În primii ani ai regimului comunist este desfiinţat, piesele arheologice sunt duse la muzeul din Constanţa, iar colecţiile de artă, etnografică, geologică, fotografică, sunt împrăştiate. După 1975 a fost reluată ideea reînfiinţării muzeului de la Hârşova şi pe măsură ce au început cercetările, în aşezarea neolitică, în anul 1985, în necropolele, aşezarea civilă ori fortificaţiile antice, în anii 1987 - 1989 şi mai ales după 1993, ca urmare a cantităţii uriaşe de materiale arheologice de importanţă excepţională, aceasta a devenit o necesitate imperioasă.
Pentru reorganizarea muzeului, autorităţile locale au pus la dispoziţie, în anul 2000, actuala clădire care a fost amenajată. După încheierea lucrărilor, în anul 2005 Ministerul Culturii şi Cultelor a avizat funcţionarea Muzeului Carsium ca secţie a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. La 1 februarie 2006 muzeul este deschis publicului iar la 20 aprilie este inaugurat de Regele Mihai şi Regina Ana.
Muzeul ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri de la Hârşova şi împrejurimi, dezvoltarea civilizaţiei materiale şi spirituale din spaţiul dunărean, din neolitic până la începutul epocii moderne. Aici sunt expuse piese cu valoare deosebită, unele prezentate în expoziţii internaţionale sau naţionale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dezvoltării civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos.
Pe aceeaşi temă:
Apostolii educaţiei. Tatăl şi fiii care au învăţat Dobrogea româneşte
Se încarcă comentariile...
