Constanţa: LITORAL 2009 / Dotări şi tratament cu handicap în hotelurile din Mangalia
0
Două femei în scaun cu rotile se plâng că nu pot intra la baie din cauza uşilor prea strâmte. Bolnavele cazate la Sanatoriul Balnear spun că, pentru a-şi face nevoile, stau pe hol şi-i roagă pe turişti să le ia de braţ şi să le ducă la baie.
Persoanele cu paralizie la nivelul picioarelor venite pe litoral pentru recuperare trăiesc un adevărat coşmar pe străzile din Mangalia, dar şi la hoteluri. Bolnavii se plâng că unităţile unde au primit cazare nu sunt dotate pentru cei cu dizabilităţi fizice. Aurelia Radu (55 de ani), din Tulcea, spune că şi-a amărât zilele, în loc să se relaxeze la Mangalia.
O scândură de lemn, în loc de rampă de fier
De zece zile de când stă la Sanatoriul Balnear, femeia ajunge la baie foarte rar, numai când are norocul să întâlnească pe holul clădirii câte un turist căruia să-i ceară ajutorul. În baia din camera unde doarme îi este imposibil să intre din cauză că deschizătura uşii este prea mică, în comparaţie cu dimensiunea căruciorului cu rotile. Mai exact, uşa este lată cât trei sferturi din aparat.
„Am picioarele atrofiate. Dacă măcar aş avea puţin muşchi pe ele, m-aş mişca în vreun fel şi m-aş târî până la WC. De la brâu în jos nu simt decât o durere puternică şi arsuri, de parcă aş fi dată cu ardei iute şi băgată în cuptor“, ne povesteşte femeia chinul prin care trece de 14 ani. Nenorocirea a venit în vara anului 1995, când a căzut dintr-un cais şi a paralizat.
Bolnava spune că este totuşi fericită că a scăpat cu zile, chiar dacă stă aproape tot anul între patru pereţi. „Pentru că nu pot coborî scările, ies din casă de două ori pe an: când vin la tratament în Mangalia şi când mă duc la medic, pentru control. Nu mă plâng, doar că vreau să fim şi noi trataţi omeneşte! Avem dreptul să mergem la baie“, adaugă femeia.
Aurelia Radu suferă şi de tulburări sfincteriene, o boală care o face să aibă mereu nevoie să meargă la toaletă. „Folosesc pamperşi, dar trebuie şi ei schimbaţi, lucru care se face tot la WC. M-am rugat de nişte îngrijitoare de la hotel să mă lase la toaleta de pe hol, că este mai largă. Pentru că nici acolo nu era o rampă de acces pentru cei cu handicap, angajatele au luat o bucată de lemn şi au bătut cuie ca s-o susţină, pe post de rampă“, explică femeia. Cu aceleaşi probleme se confruntă şi Camelia Costea, de 35 de ani, din localitatea Mahmudia (Tulcea). Tânăra avea doar 22 de ani când a ajuns într-un scaun cu rotile, după un accident al bărcii cu motor în care se afla.
Zeci de plângeri, niciun sprijin
„Barca a pornit brusc, iar eu m-am lăsat pe spate, exact ca la maşină. Făcând această mişcare, mi s-a format un cheag de sânge la coloană şi mi-a fost compresată măduva“, ne spune bolnava. Acum nu-şi doreşte decât să poată circula pe trotuar şi să traverseze strada pe trecerea de pietoni, pe o rampă potrivită.
„În Mangalia n-am dat de nicio bordură care să fie dotată pentru cei ca noi. Aşa nu ne descurcăm. Mi-aş dori ca la bordurile de pe trecerea de pietoni să fie ciment nivelat, ca să pot urca singură. Nici băile cu nămol din Mangalia nu au astfel de accese“, spune Camelia Costea, colegă de cameră cu Aurelia Radu.
Fiecare dintre cele două bolnave au în braţe zeci de sesizări făcute către autorităţile locale, Asociaţia pentru Protecţia Cetăţeanului, Casa de Pensii din Tulcea, Avocatul Poporului, de unde au primit doar răspunsuri negative. Femeile sunt decise să facă şi o scrisoare către organismele UE.
Se încarcă comentariile...
