UBB acuză Comisia Europeană de inechitate în problema salarizării cercetătorilor. Cu cât sunt plătiţi străinii faţă de români, în acelaşi proiect
0În urma scrisorii deschise trimise ieri preşedintelui Iohannis, premierului Cioloş şi Comisiei Europene, conducerea UBB a subliniat, marţi, 8 noiembrie, într-o conferinţă de presă, că inechitatea existentă între modul în care e plătit un cercetător român într-un grant european şi modul în care un cercetător din altă ţară e plătit în cadrul aceluiaşi proiect.
Profesorii români din granturi europene sunt plătiţi în funcţie de o directivă europeană potrivit căreia plata cu ora se raportează la salariul de bază.
„În noul program european s-a specificat explicit ca raportarea pe care trebuie să o facem nu este la unele reglementări generale privind tariful, ci la salariul de bază pe care îl are cercetătorul în ţară. A fost momentul în care totul s-a aruncat în aer pentru că un profesor universitar are 31 de lei pe oră, adică vreo 7 euro pe oră şi doctoranzii ar ajunge să primească mai puţin decât plăteşti atunci când te tunzi sau îţi faci unghiile“, a declarat prorectorul UBB cu cercetarea, Daniel David.
La conferinţa de presă au participat Dan Lazăr, prorectorul responsabil cu finanţarea şi fondurile europene, şi cercetători care au deja proiecte europene câştigate şi nu vor să le semneze sau pe care le-au câştigat şi trebuie să regândească din nou salarizarea în urma prevederilor programului Orizont 2020, cel mai amplu program de cercetare şi inovare al UE.
Prorectorul David a amintit că un conferenţiar UBB de la Psihologie l-a anunţat că vrea să aplice pentru un grant european, dar o va face din partea unei universităţi din Olanda, tocmai din pricina salarizării Programului Orizont 2020.
„Ai nevoie de cercetători foarte buni. În programul vechi al UE, noi ne-am implicat bine. UE organizează competiţii la nivelul Comisiei Europene. E un fel de olimpiadă, cu aceleaşi reguli şi atunci şi beneficiile trebuie să fie aceleaşi, iar calitatea aurului câştigat trebuie să fie aceeaşi. (...) Astfel, la nivel mediu, o oră de cercetare în ţările din Vest este 30 de euro. Poate fi mai mult, dar asta e media. Noi, în România, ştiind că dacă vrem cercetători buni, trebuie să ne ridicăm la acest nivel, am stabilit prin Hotărâre de Guvern că ora de cercetare pentru granturi câştigate prin competiţie, poate ajunge până aproape de 30 de euro. În cazul lectorilor şi asistenţilor să fie o sumă de 20 şi ceva de euro. Am încercat să facem aşa încât tinerii şi cercetătorii care câştigă proiecte să aibă salarii comparabile cu cei din spaţiul vestic pentru că cercetarea este globalizată şi cărţile, materialele costă la fel de mult în cercetare“, a mai precizat Daniel David.
Potrivit acestuia, reprezentanţii UBB au sesizat Comisia Europeană în mai, anul acesta. Răspunsul l-au primit în iunie şi suna în felul următor: „Suntem conştienţi că poate fi o problemă. Şi alte state s-au plâns. Vom încerca să căutăm o soluţie“.
În septembrie s-a cerut un punct oficial de la ministerul de resort. Li s-a spus că trebuie să se raporteze la salariul de bază pe care-l au în ţară ca profesori sau cercetători. În octombrie s-au întîlnit cu un comisar european care le-a spus că e conştient de problemă şi caută soluţii.
„Suntem în noiembrie, a trecut mai mult de jumătate de an, iar eu ca prorector cu cercetarea la UBB mă simt inutil, neeficient şi nu reuşesc să rezolv problemele pe care le au colegii mei“, a afirmat acesta.
Soluţia propusă de acesta şi avansată Comisiei Europene a fost: „tariful pentru o oră de cercetare în România să se aplice şi pentru o oră de cercetare finanţată din bani europeni. O oră de cercetare în România costă x, iar o oră de cercetare – finanţată din bani europeni – costă X împărţit la 10. Cam de 10 ori este diferenţa. N-am cerut avantaje, ajutorare că noi venim din estul Europei“.
David a mai specificat că şi alte ţări din vestul (Franţa, Italia, Anglia, Belgia) şi estul Europei au cerut anumite completări şi excepţii, care s-au aprobat ulterior.
„Cerem egalitate de şanse, să putem aplica la competiţii la fel cum aplică şi ceilalţi cetăţeni din UE. Asta cerem“, a afirmat prorectorul Dan Lazăr.
Contractul cadru în Programul Orizont 2020 a fost adoptat în 2013-2014, dar pe parcurs s-au tot adăugat completări.
La un calcul al salariului unui profesor român dintr-un grant european reiese că acestăa câştigă pe lună circa 500-600 de euro în timp ce un coleg de-al lui, din Anglia, din cadrul aceluiaşi proiect, ar putea câştiga de la 4.500 de euro în sus.
„Pentru România, cineva ar putea să spună: 500 de euro nu-i ajunge? Asta în timp ce în Marea Britanie, Franţa, pe acelaşi grant, în aceeaşi competiţie, ia spre 4.500 de euro. E o diferenţă uriaşă. Şi vorbim de profesori universitari“, mai precizează prorectorul pe cercetare al UBB.
Alida Gabor, o cercetătoare de la UBB care a câştigat finanţare într-unul dintre cele mai râvnite granturi europene pe cercetare, e îngrijorată dacă va găsi oameni pe care să-i angajeze. „Proiectul Alidei este un proiect major pe care îl poate porta oriunde în această lume, la universităţi mari. Când s-a făcut contractarea, atunci nu a avut hotărârea de la Autoritatea Naţională care spune că nu se aplică Hotărârea de Guvern. Probabil că vor trebui regândite toate salariile din grantul ei“, a subliniat David.
Aceasta consideră că situaţia creată este „e o problemă de nearmonizare a legislaţiei“, „o chestiune de discriminare“. Dacă e vorba de cifre, ca să angajeze un cercetător cu doctorat în ştiinţe ar putea să-l ofere prin proiectul european în jur de 1.500 de lei.
„Şi da, cred că nu-i ajunge 1500 de lei în Cluj, cu un doctorat în ştiinţe. Mai grav, acelaşi om dacă se duce şi se angajează pe proiectul naţional al unui coleg de-al meu poate să primească mai mult. Aici e problema“, afirmă aceasta.
Scrisoarea integrală trimisă de UBB:
„Scrisoare deschisă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB): În numele şi pentru păstrarea competitivităţii academice româneşti Către: . Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis . Premierul României, domnul Dacian Cioloş . Europarlamentarii români din Parlamentul European Politica declarată a Uniunii Europene este de a avea o dezvoltare echilibrată şi echitabilă a ţărilor membre. Nucleul competitivităţii unei ţări este reprezentat de cunoaşterea generată în mediul academic, care oferă soluţii inovatoare ce prezintă apoi un avantaj competitiv al ţării la nivel internaţional, cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii şi funcţionării sociale a cetăţenilor. În trecut, competiţiile academice organizate la nivelul Comisiei Europene (de ex. în Programul Cadru 7/FP7) au pornit de la principiul echitabil, după care cei care câştigă într-un program să se bucure de aceleaşi beneficii, indiferent de unde provin (ex. vestul sau estul Europei). Într-adevăr, aria internaţională a cercetării şi educaţiei este una globalizată, astfel încât cheltuielile academice în cercetarea de vârf (de ex. preţurile cărţilor, taxele la conferinţe şi cursurile de formare etc.) sunt aceleaşi. Contractul cadru folosit în programul Orizont 2020 a venit cu precizarea neechitabilă ca salariile din granturile câştigate prin competiţie la nivel european să se raporteze la funcţia de bază a cadrului didactic/de cercetare (interpretare coroborată şi de răspunsul ANCSI nr. 3659/29.09.2016 la adresa transmisă de UBB în luna iulie 2016, prin care se solicita clarificarea articolelor Contractului cadru). În consecinţă, veniturile din granturile europene se reduc drastic (de ex. până la 31 RON/oră pentru un profesor din UBB şi 15 RON/oră pentru un lector din UBB). Altfel spus, deşi câştigăm aceeaşi competiţie, calitatea aurului din medaliile primite este diferită! Atenţie, nu vorbim aici de fondurile europene structurale şi de coeziune, unde scopul nu este în primul rând susţinerea excelenţei, ci a dezvoltării, iar competiţia se organizează în ţară şi, aşadar, este normal să se încadreze la referinţele financiare locale. Vorbim despre competiţii care îşi propun să susţină excelenţa şi competitivitatea, organizate prin unităţi ale Comisiei Europene şi al căror discurs public sugerează că toţi câştigătorii sunt trataţi similar, ca europeni. Schimbarea din programul Orizont 2020 are trei consecinţe nefaste, cu efect imediat asupra mediului academic românesc: . Cadrele didactice/cercetătorii cu granturi în derulare doresc să le mute la universităţi din vestul Europei; . Cadrele didactice/cercetătorii care au câştigat granturi europene nu doresc să le contracteze şi/sau caută să le mute în vestul Europei; . Cadrele didactice/cercetătorii performanţi din universităţile româneşti aplică în competiţii europene prin universităţi din vestul Europei. Asistăm aşadar la un fenomen de brain drain („migrare a creierelor”), iar în aceste condiţii nu mai poate să fie vorba de reducerea inegalităţilor la nivel european, ci, dimpotrivă, de accentuarea lor. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin eforturi proprii, a reuşit să ocupe cele mai importante poziţii ale unei universităţi româneşti în clasamentele internaţionale ale universităţilor în 2016. Aceasta, în condiţiile în care bugetul UBB este de cel puţin 10 ori mai mic decât cel al ultimei universităţi din clasamentele de referinţă (de ex. Academic Ranking of Word Universities). În condiţiile impuse însă de finanţarea proiectelor de cercetare prin programul Orizont 2020, asistăm la pierderea şi/sau demotivarea zonelor de competitivitate din UBB, astfel încât nu doar că nu vom reuşi să recuperăm diferenţele faţă de alte universităţi majore ale lumii, dar nu vom reuşi nici măcar să ne mai păstrăm statutul actual. Cu referire la această situaţie, noi am informat forurile naţionale şi europene competente (care au fost sesizate încă din luna mai a anului curent), dar răspunsul întârzie şi orice întârziere are consecinţe catastrofale asupra mediului academic românesc. De aceea, pe această cale, vă solicităm sprijinul în corectarea acestei situaţii, în spiritul valorilor de echitate care unesc ţările europene, luându-se în calcul următoarele posibilităţi de soluţionare: . Obţinerea unei excepţii pentru România (alte ţări din estul Europei au cerut acest lucru şi l-au obţinut); . Interpretarea constructivă a reglementărilor, în sensul că finanţarea se face conform cadrului/reglementărilor naţionale, aşa cum se întâmplă în Programul Cadrul 7. Interpretarea trebuie să fie explicită şi asumată de Comisia Europeană, pentru a evita situaţia în care, mizând pe anumite neclarităţi, am fi tentaţi să oferim noi local această interpretare, iar apoi să ne găsim în faţa unor anchete ale forurilor de specialitate europene; . Modificarea cadrului existent, pentru un tratament mai echitabil al ţărilor din estul Europei“.
Mai puteţi citi:
PREMIERĂ Primii studenţi şcoliţi în accesarea fondurilor europene
Se încarcă comentariile...
