Cine este clujeanul care stă în spatele mitei de 1,4 milioane de euro de la Hidroelectrica
0Clujeanul Rareş Criste (43 de ani) este administratorul companiei care urma să beneficieze de contractul uriaş de furnizare de energie care ar fi prejudiciat Hidroelectrica cu 90 de milioane de euro. Criste are studii la Viena şi, în ultimii opt ani de când a intrat în afaceri, a condus mai multe companii din domeniul energetic.
Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost arestaţi, ieri, pentru că pregăteau semnarea unui contract de funrizare de energie care urma să prejudicieze Hidroelectrica cu 90 de milioane de euro. De acest contract, care nu a mai fost semnat, urma să beneficieze compania Energon, care e administrată de un clujean şi are sediul la Cluj-Napoca. Mita care urma să fie acordată pentru tranzacţie este de 1,4 milioane de euro.
Pe cale să devină "băiat deştept"
Energon s-a înecat când să devină „băiat deştept“ Energon Power & Gas este o firmă înregistrată în Cluj-Napoca, având ca obiect de activitate comercializarea energiei electrice. Compania are un capital de 2.000 de lei. Acţionarul său unic este o firmă din Cipru, ECG Central European Gas Limited, iar administrator este Rareş Cristian Criste. Energon a avut anul trecut o cifră de afaceri de 168,9 milioane de lei şi un profit de 1,7 milioane de lei, cu nouă angajaţi. În 2011, profitul net se ridica la doar 150.000 de lei, iar vânzările nu erau nici pe departe aşa de spectaculoaase, ridicându-se la doar 72,4 milioane de lei.
Rareş Criste (43 de ani), deşi este un jucător important pe piaţa de energie a României, este un om de afaceri foarte discret. Conform CV-ului său, el a terminat în 1993 Universitatea Tehnică din Cluj la specialitatea Calculatoare. El şi-a continuat studiile în strainatate la Universitatea Wirtchafts din Vienna, unde a obţinut în 2013 un MBA în managementul energiei. Rareş Criste este, conform CV-ului său, din 2010 CEO la Energon Power & Gas Limited, un trader de energie electrică şi de gaze naturale, cu sediul în Cluj-Napoca. De asemenea, Cristea este din 2011 business Development Manager la Esro Energy Services SRL, o firmă care face lucrări în domeniile energetic şi telecomunicaţii, cu sediul tot la Cluj.
Partener cu fiul fostului şef al DGIPI
Anterior, Rareş Criste a fost managing partener, în perioada 2007-2011, la Amgaz Furnizare SRL – Romania, şi la Ten Transilvania Energy Inc. (2005-2010). În ambele firme, Criste a lucrat, conform Jurnalului Naţional, cu Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (1998-2007). Dacă la Ten Ten Transilvania Energy Inc, Ardelean a fost doar angajat, la Amgaz el a fost partener de afacere al lui Cristea. Ten Transilvania Energy este unul dintre cei mai importanţi deţinători de licenţe de comerţ cu energie din Cluj, cele două companii având colaborări şi contracte cu complexele energetice de la Turceni şi Rovinari. Amgaz este o companie care are ca obiect de activitate înmagazinarea subterană a gazelor naturale, printre clienţi numărându-se Romgaz şi Distrigaz. Cristea a fost de asemenea, membru în Consiliul de Adminitraţie al Alfa Wind SRL, în perioada 2007-2010, o companie care se ocupa cu dezvoltare parcurilor eoliene. În mai multe dintre afacerile sale cu energie, Eugen Cristea a fost asociat cu compania olandeză Energon Holding Delft B.V. Debutul în afaceri, l-a avut în 2005 la firma Premier Construct, o firmă de construcţii unde a stat doar un an.
Complicii la închisoare, Criste e acasă
Ieri, omul de afaceri Rareş Criste a fost foarte discret şi nu a mers la birou. A stat toată ziua acasă şi a urmărit la televizor evoluţia evenimentelor, relatează EVZ care a reuşit ieri să obţină o fotografie a lui Criste. La un moment dat, Criste a mers la Aeroportul Internaţional Cluj Napoca unde a avut o discuţie de o jumătate de oră cu soţia lui. Speriat de turnura evenimentelor şi de faptul că ar putea fi acuzat de dare de mită, Criste părea destul de nervos
Povestea afacerii
Povestea afacerii dintre Energon Power&Gas şi Hidroelectrica începe încă de săptămâna trecută, când traderul a depus o cerere de energie pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale a OPCOM. Compania solicita 7 TWh de energie, într-un contract care urma să se deruleze de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017 şi oferea doar 165 lei/MWh. La acest preţ, energia valora 1,15 miliarde de lei, ceea ce înseamnă în jur de 262 de milioane de euro. Preţul oferit includea însă şi componenta de injecţie în sistemul de transport al energiei, astfel că preţul real al curentului electric era mult mai mic. Cererea Energon a atras imediat atenţia, din cauză că astfel de cantităţi mari nu pot fi oferite la aceste preţuri decât de către Hidroelectrica. Preţul mediu pe OPCOM se învârte acum între 175 şi 180 de lei pe fiecare MWh. Eugen Brădean, directorul de trading din cadrul producătorului, a propus ca societatea să răspundă acestei cereri de energie. Aici intră în joc Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Potrivit actelor constitutive ale societăţii de stat, puterea de decizie în companie este distribuită între Adunarea Generală a Acţionarilor, Directorat şi Consiliul de Supraveghere. Acesta din urmă trebuie să avizeze fiecare contract de vânzare a energiei electrice în cantităţi mai mari de 0,5 TWh. „Acest contract era pe acelaşi tipic cu cele cu «băieţii deştepţi», adică Hidroelectrica ar fi vândut energie sub costurile de producţie. Preţul din contract era de 147 lei pe MWh, în timp ce costurile sunt de 189 lei pe MWh. Argumentele lui Brădean erau puerile: să facem acest contract pentru că avem excedent de energie pe 2014“, a declarat Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Şi aşa ajungem la Ioan Mihăilă, consilier al ministrului pentru Energie, care a oferit 1,4 milioane de euro pentru aprobarea contractului. Ceilalţi membri ai Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica sunt Oana Truţă, Mihai Groşan, Elena Popescu şi Gabriela Sandu, plus Remus Borza, care este şi preşedintele. Directoratul este compus din Mihai Stănculescu, Aurel Cocoş, Ovidiu Agliceru, Mihai Teleanu şi Eugen Brădean. Mihăilă a fost eliberat din funcţiile deţinute. Consiliul a decis ieri revocarea lui Eugen Brădean şi a lui Ovidiu Agliceru din funcţia de membri ai Directoratului.
VULPESCU, ABORDAT INIŢIAL DE BRĂDEAN
Totul a început pe 8 octombrie, când Eugen Brădean l-a abordat, pe holurile societăţii Hidroelectrica pe Remus Vulpescu – denunţătorul din acest dosar – căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte „parteneri“, pentru a sprijini, din poziţia sa de executor al Consiliului de Supraveghere al companiei, acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme, potrivit anchetatorilor. „Trebuia să fie de acord ca Hidroelectrica să încheie trei contracte bilaterale, fiecare pe o perioadă de patru ani, cu o societate comercială, în scopul furnizării cantităţilor de 200 MWh/h bandă, 50 MWh/h bandă, 50 MWh bandă, adică în total 10,5 TWh (10.500 GWh)“, explică procurorii. În cadrul aceleiaşi discuţii, Vulpescu l-a întrebat pe Brădean la ce preţ ar urma să fie încheiate contractele, iar acesta i-a răspuns că „la un preţ peste preţul de cost“. „Raportându-se la afirmaţiile inculpatului Brădean Eugen, numitul Vulpescu Dumitru-Remus a estimat că se urmăreşte producerea unui prejudiciu în dauna Hidroelectrica de aproximativ 300.000.000 - 400.000.000 de lei, sumă de bani rezultată în urma diferenţei de preţ între 175 lei/MWh preţ mediu de piaţă şi 135 lei/MWh cost mediu de producţie, aplicată la cantitatea de 10.500.000 MWh = 10,5 TWh“, mai arată anchetatorii. Procurorii au depus la dosar mai multe interceptări cu discuţii purtate între Remus Vulpescu, Eugen Brădean şi Ioan Mihăilă. În una dintre ele, directorul de la Hidroelectrica îi spune şefului de cabinet al ministrului Finanţelor că Ioan Mihăilă, consilierul ministrului delegat pentru Energie, pregăteşte „această tranzacţie de trei, patru luni de zile şi că este doar prima dintr-un şir mai lung“.
Citeşte şi
Dosarul "Mită la Hidroelectrica". Stenogramele şpăgii de 1,4 milioane de euro pentru energie ieftină
Se încarcă comentariile...
