Cluj: Alecu Ciapi, copilul-minune al chitării clasice din România
0Clujeanul de doar 11 ani este invincibil de trei ani în concursurile naţionale de chitară, la categoria lui de vârstă. La Cluj a concurat şi câştigat la categoria celor mai mari decât el cu şapte ani.
Născut la: 11.09.1998, la Cluj-Napoca
Educaţie: Elev în clasa a V-a la Şcoala particulară Elf
Familie: Nu are fraţi sau surori
Alecu Ciapi este unul dintre cei mai promiţători tineri chitarişti din ţară. La doar 11 ani, palmaresul lui este unul impresionant: 37 de participări la concursurile naţionale şi internaţionale de chitară, din care la 24 dintre ele a obţinut premiul întâi.
De altfel, micul chitarist n-a mai simţit gustul înfrângerii, la nivel naţional, de aproximativ trei ani, la categoria lui de vârstă. Acest lucru, l-a determinat pe profesorul lui de chitară, Ştefan Trifan, să-l înscrie la Festivalul Internaţional de Chitară „Transilvania”, cel mai valoros eveniment de profil din ţară, atât la categoria lui de vârstă, cât şi la cea dedicată chitariştilor până în 17 ani, câştigându-le într-un mod surprinzător pe ambele.
Pe scenă, la doar şapte ani
Alecu a început chitară la vârsta de şase ani, din proprie iniţiativă. Şi-a dorit o chitară, iar părinţii lui, de profesie ingineri, i-au îndeplinit dorinţa. La doar şapte ani, participa la primul festival naţional, la Braşov, unde, spre dezamăgirea lui, a obţinut doar o menţiune. „Eram atât de micuţ. Stăteam cocoţat pe două scăunele ca să pot să cânt. Am fost supărat pe faptul că nu am câştigat nimic, deşi nu înţelegeam eu diferenţa dintre premii. Am observat, însă, că eu am primit doar o diplomă, iar restul şi un plic”, îşi aminteşte zâmbind Alecu.
Are chitară de 2.500 de euro
Nivelul clujeanului a crescut odată ce părinţii lui au făcut posibilă schimbara chitării la care cântă, de la una „de Reghin”, care costă 200 de lei, la una a cărui preţ se ridică la 2.500 de euro, realizată de maestrul lutier Constantin Dumitriu, pentru care au aşteptat aproximativ un an.
Din acel moment, Alecu este invincibil la nivel naţional, însă, în spatele acestor rezultate demne de apreciat stau sute de ore de studiu.
„Eu am vrut să renunţe, el, însă, niciodată. Eu îi văd chemarea spre joacă, pentru că e un copil şi e normal să fie aşa, dar îşi doreşte să facă asta şi atunci mi se face milă de el”, a explicat Ophelo Ciapi, mama lui Alecu.
Atenţie la unghii
Chiar şi atunci când se joacă, înoată sau merge la schi, câteva din pasiunile lui, Alecu îşi asumă un mare risc, acela de a nu mai cânta. „Dacă unghiile se rup, eu cel puţin o lună, până cresc la loc, nu mai pot repeta şi nu mai pot cânta. O lună este enorm, sunt ca terminat”, spune micul muzician.
Deoarece la categoria lui de vârstă nu mai are concurenţă, Alecu se pregăteşte acum pentru festivalurile internaţionale. Nu-şi doreşte încă premii, speră doar să-şi poată construi un repertoriu de 30 de minute, aşa cum se cere. Şi să-l cânte fără greşeală.
Cât repeţi pe zi?
În timpul săptămânii, aproximativ două ore pe zi, în schimb în vacanţe, repet chiar şi cinci ore. E foarte important ca să te menţii. Acum, toţi concurenţii mei îşi doresc să mă învingă.
De ce crezi asta?
De trei ani n-am mai pierdut premiul întâi în cadrul vreunui festival. Şi îşi tot spun „i-ajunge atâtea locuri întâi” (râde). Pe mine acest lucru nu face decât să mă motiveze. Să mă facă să-mi doresc să repet mai mult, să fiu mai bun, să mă autodepăşesc.
Ce-i place: „Atunci când am timp liber, îmi place să mă joc la calculator, să înnot, să mă plimb cu bicicleta, dar sunt şi un împătimit al schiului, având în vedere ca schiez de la vârsta de patru ani”, a declarat Alecu.
Ce nu-i place: „Nu-mi place să-mi fac temele, îmi pierd şi din timpul de studiu la chitară, dar şi din cel de joacă. Ca să rezist în ritmul acesta trebuie să-mi administrez foarte bine timpul liber. Nu-mi place să mă duc la bunica, pentru că mă obligă să mănânc tot din farfurie”, glumeşte acesta.