FOTOGALERIE Mărţişoarele de muzeu bat broşele de la tarabe! Cadourile de primăvară hand-made sunt cele mai apropiate de tradiţie
0Bucureştenii preferă să plătească mai mult pentru un mărţişor hand-made, mai apropiat tradiţiei, decât pentru o bijuterie ieftină cu şnur alb-roşu
Târgurile de Mărţişor din Capitală sunt numeroase, iar vânzătorii ambulanţi de pe trotuarele marilor bulevarde au început să devină din ce în ce mai puţin căutaţi de bucureşteni. Produsele gândite cu gust şi umor, pe de altă parte, au ajuns să fie în centrul atenţiei, mai ales în ultimii ani.
Criza financiară a influenţat în egală măsură şi industria produselor de artizanat de primăvară. Produsele vânzătorilor ambulanţi de pe lângă gurile de metrou sunt parcă aceleaşi din anii trecuţi, dar cu preţuri mai mici.
Astfel, în zona Unirii, mărţişoarele costă între 1 leu şi 6 lei, în timp ce la Muzeul Ţăranului Român preţurile variau între 2 lei şi 19 lei.
Clienţi pe bandă rulantă
Mărţişoarele hand-made au devenit concurenţă acerbă pentru bişniţarii de ocazie, foşti stăpâni ai comerţului cu broşe împodobite cu şnur bicolor. Produsele expuse la Târgul de Mărţişor, organizat la Muzeul Ţăranului Român, au fost foarte apreciate de curioşi, în acest weekend. Oamenii s-au înghesuit la intrare formându-se cozi, iar comercianţii produselor hand-made s-au declarat a fi mulţumiţi de vânzări. De la mărţişoare lucrate în lemn şi personaje din „Lumea lui Creangă" modelate în miniatură, la buburuze gigant, ghinde şi mături mici cu fundiţă, produsele de artizanat de anul acesta au depăşit cu mult nivelul mărţişoarelor de altădată.
Platou cu mâncare, agăţat în piept
Majoritatea produselor expuse au fost făcute de artişti plastici, care au apelat la toate resursele pentru a fi cât mai aproape de inedit şi de spectaculos. Paula este artist plastic şi-şi petrece primele săptămâni din fiecare primăvară confecţionând mărţişoare. Anul acesta, a optat pentru crearea unor platouri de mâncare tradiţională în miniatură, talentul fetei putând fi observat în detalii: peştele cu mămăligă şi chiar salata de ridichi sunt uşor vizibile sub şnurul alb-roşu.
„Ca să mă inspir am făcut turul Muzeului Ţăranului. Am realizat că, printre altele, tradiţia românească este definită de port şi de mâncare. Aşa că am început să fac mărţişoare cu platouri româneşti tradiţionale. Este un mărţişor puţin mai abstract, dar pare să placă vizitatorilor", ne-a declarat tânăra artistă. Materialele folosite sunt naturale, lemnul de balsa fiind „ingredientul" principal. Paula ţine foarte mult la detalii, fiecare mărţişor este făcut de ea în totalitate şi apoi împachetat în hârtie galbenă ruptă dintr-un caiet vechi de matematică.
Aproape de standul Paulei, la un stand de protest, stătea Vlad Ursulean, un jurnalist independent ale cărui mărţişoare exprimă acelaşi mesaj: „Jurnaliştii nasc mărţişoare vii".
Etnologii consideră că mărţişoarele noi hand-made, artizanate bizare, uneori abstracte cu idei „zgubilitice" sunt totuşi cele mai apropiate de tradiţia veche românească. „Mărţişoarele comuniste nu sunt cele clasice. Ele păstrează doar semnele de noroc, precum coşarul, porcuşorul şi trifoiul cu patru foi. Câştigă însă teren cele care dau dovadă de creativitate, cum sunt produsele hand-made", a explicat etnologul Ioana Popescu.
Se încarcă comentariile...
