Căpuşele au năpădit şi parcurile, şi presa

Numărul mare de căpuşe din spaţiile verzi este cauzat de sezonul cald care favorizează acest lucru, însă oficialităţile spun că presa exagerează situaţia critică

Situaţia critică a căpuşelor care ameninţă viaţa bucureştenilor, raportată de Comisia Interministerială de Sănătate Publică, reprezintă o invazie absolut normală în această perioadă a anului. Mai mult, instituţia care e emis avertizarea preluată în presă „nu există“, potrivit subsecretarului de stat al Ministerului Sănătăţii, Geza Molnar. El este preşedintele Consiliului de Coordonare a unei instituţii care există, Institutul Naţional de Sănătate Publică, şi monitorizează bolile cauzate de căpuşe. Sunt mai multe cazuri decât în anii trecuţi, dar „explozia” căpuşelor este mai mult în presă.

Primăria Municipiului Bucureşti nu a primit raportul alarmant, dar a transmis tuturor deţinătorilor, proprietarilor sau administratorilor obligaţia de a-şi trata spaţiul verde împotriva căpuşelor, prin hotărârea din luna martie. Tratamentele trebuie făcute în lunile iulie şi august, şi repetate de câte ori este nevoie, în cazul în care va ploua des, pentru înlăturarea focarelor.

Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti a stropit spaţiile verzi de care răspunde în urmă cu două săptămâni, conform Primăriei Capitalei, iar Grădina Zoologică urmează să îşi anihileze eventualele căpuşe imediat ce vremea o va permite.

Bucureştiul este stropit frecvent, serviciu asigurat de 3d România S.A., din martie până în decembrie, dar pentru combaterea căpuşelor este necesar un tratament diferit de cel aplicat de ei împotriva ţânţarilor şi  a şobolanilor. „De căpuşe nu se ocupă societatea noastră”, a declarat Constantin Răduţu, biolog la 3d România.

Căpuşele îşi limitează aria de acoperire la spaţiile verzi şi nu pot fi introduse în Planul de Igienizare al Primăriei, acesta stabilind doar rozătoarele şi ţânţarii drept vectori cu arie de răspândire pe întreg domeniul public.

Totuşi, vaporii calzi folosiţi în mod curent pentru dezinsecţie omoară şi căpuşele de pe arbori sau din iarbă, declară Geza Molnar ; nu de pe câini, însă. Ploile sunt benefice pentru că încetinesc apariţia insectelor purtătoare de infecţii, a explicat el.

Dezinsecţia este dificilă tot din cauza ploilor, care diluează substanţa stropită, pe de o parte, şi din cauza câinilor cu sau fără stăpân, pe de altă parte. Patrupedele salvează paraziţii de la moartea prin otrăvire şi îi transportă.

Muşcătura căpuşelor poate cauza orbirea, paralizia sau chiar moartea. Simptomele pot escalada pe parcursul a câteva zile, de la dureri de cap, febră, frisoane, la plăgi pe piele, amigdalită dureroasă, la apariţia letargiei şi a anorexiei. Muşcătura poate ajunge la paralizie şi moarte, în funcţie de microbii pe care îi are căpuşa „la purtător” şi de cât de repede a fost îndepărtată. Infecţiile cauzate sunt foarte periculoase şi au toate şansele să devină cronice, pentru că pot fi asimptomatice sau mimează manifestările altor boli: Boala Lyme, tularemia, babesioza şi febra de Colorado.

Boli pe care le poate transmite o căpuşă:

•    Boala Lyme

 „Boala celor 1.000 de feţe” împrumută simptomele altor afecţiuni porneşte de la o leziune pe piele, după mai multe saptămâni, infecţia se răspândeşte, prin sânge, către toate organele din corp. Boala afectează pielea, încheieturile şi sistemul nervos.

•    Tularemie

Infecţia se manifestă prin leziuni ale pielii, febră; faţa şi ochii se înroşesc şi se inflamează. În cazurile severe, se instalează letargia, anorexia, apar semne de septicemie. Boala poate cauza moartea.

•    Babesioza

Deseori asimptomatică şi, foarte periculoasă. Infecţia duce la anemie hemolitică şi cedarea organelor, în special cînd cei afectaţi sunt copii şi bătrâni.

•    Febra de Colorado

Simptomele infecţiei apar la 3-4 zile după înţepătură şi debutează cu oboseală, febră, dureri de cap şi sensibilitate la lumină. În unele cazuri, boala se manifestă cu erupţii pe piele, greţuri şi vărsături.

În anul 2011, 861 de români s-au infectat cu Lyme, cu 52% mai mulţi faţă de anul precedent. Există o creştere a numărului de boli cauzate de căpuşe, dar nu de proporţia unei invazii în Bucureşti, iar situaţia este similară în toată Europa, declară Geza Molnar.

Reacţii

Ministerul Sănătăţii monitorizează situaţia cazurilor de imbolnăviri. Nu trebuie confundată căpuşa cu căpuşa infectată. Geza Molnar

Soluţiile de deparazitare nu sunt o  rezolvare, pentru că sunt periculoase şi pentru animale şi pentru oameni, dar mai ales pentru copii. Dana Puşcoci

Cel mai bine ar fi să scape de sursa de unde provin căpuşele, şi anume câinii maidanezi, iar apoi să împrăştie deparazitant. Cecilia Popişteanu

Nu ştiu care ar fi rezolvarea dar trebuie să facă ceva! Acum mi-e frică să-mi mai duc copilul în parc. 

Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Bucureşti