„Salvaţi Zoo cu sponsorizări!”

EXCLUSIV Dr. Dagmar Schratter, directoarea celei mai vechi grădini zoologice din lume, Schonbrunn, explică de unde vine succesul celebrei instituţii din Viena.

Sponsorizarea acordată de firme, ONG-uri sau de persoane private pentru fiecare exemplar dintr-un zoo, de tip adopţie, a scos Schonbrunn-ul din faliment la sfârşitul anilor 80.

Zoo Viena este vizitat anual de 2, 6 milioane de oameni, în timp ce Zoo Bucureşti înregistrează aproximativ 800.000 de vizitatori.

Pe lângă faptul că succesul Schonbrunn-ului se trage dintr-o notorietate de peste 200 de ani şi dintr-un avantaj turistic deja consacrat, există şi câteva secrete care ar putea scoate din anonimat grădinile zoologice precum cea din capitala noastră.

„În primul rând, primăria ar trebui să îşi asume rolul de proprietar al Grădinii Zoologice, adică să investească în clădiri, spaţii, amenajări. Apoi trebuie să se conceapă un Master Plan pe 10 ani, în care să se stabilească lipsurile şi ce se poate face nou pentru public. Să se vadă cât poate finanţa oraşul, dar, în special, de unde se pot obţine sponsorizări”, a declarat Dr. Dagmar Schratter, directoarea Schonbrunn Viena.

Finanţare ca pentru o şcoală
Sponsorizările de la bănci, companii solide, organizaţii şi persoane fizice care au posibilităţi financiare masive nu sunt un vis de neatins în opinia şefei de la Schonbrunn.

„Chiar există astfel de resurse şi chiar se dau bani pentru aşa ceva, dacă ştii cum să pui problema. Vorbesc aici de promovarea unei grădini zoologice nu doar ca spaţiu de distracţie, ci ca o instituţie culturală asemenea unui muzeu, ca o instituţie educativă asemenea unei şcoli. Din acelaşi motiv trebuie şi statul să dea bani la Zoo ca pentru o instituţie de învăţământ”, a mai spus Schratter.

În plus, argumentul că, pe plan mondial, 600 de milioane de oameni vizitează anual grădini zoologice poate atrage interesul multor finanţatori.

„De câte ori am încercat să obţinem o sponsorizare de la companii care fac bani în România am obţinut acelaşi răspuns: <Nu avem în planul nostru astfel de cheltuieli>.Nu pot să îmi dau seama de ce nu există interes”, a precizat Anca Oprea, directoarea Zoo Băneasa. Singura sursă de finanţare pentru instituţia Bucureşteană este bugetul Primăriei Capitalei şi vânzarea de bilete.

Exemplare puţine, condiţii bune
Problema spaţiului dedicat animalelor în Zoo Băneasa a fost ridicată deseori de organizaţiile care se ocupă de protecţia animalelor. Directoarea de la Viena susţine că, dacă ne-am gândi de două ori, am putea face din asta un avantaj, adică să reducem numărul exemplarelor şi să exploatăm spaţiul actual pentru acestea. “Nu există suprafaţă prea mică, ci animale care stau în locul nepotrivit!”, a conchis Dr. Dagmar Schratter.