Cum s-a pus pe roţi transportul subteran românesc. De la metrou muncitoresc, la transport modern metropolitan
0Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în Capitală, încă din anul 1970 s-au prevăzut trasee majore de suprafaţă care să preia fluxurile de călători, însă acestea nu ofereau soluţii corespunzătoare.
Astfel, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, soluţie considerată optimă atât pentru descongestionarea traficului de suprafaţă, cât şi pentru transportul călătorilor în condiţii de confort, siguranţă şi rapiditate sporită. În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea şi construcţia metroului. Mai exact, la 20 septembrie 1975 a fost bătut „primul ţăruş‟ al şantierului.
Prima linie, M1, a fost inaugurată pe 16 noiembrie 1979, între Timpuri Noi şi Semănătoarea. Lungimea liniei era de 8,63 kilometri şi avea şase staţii. După aceasta au fost deschise în perioada 1981 – 2011, în ordine cronologică, segmentele Timpuri Noi – Republica, Eroilor – Industriilor, Sămănătoarea – Crângaşi, Piaţa Unirii 2 – Depoul I.M.G.B., Piaţa Unirii 2 – Pipera, Crângaşi – Gara de Nord, Gara de Nord – Dristor, Republica –Pantelimon, Gara de Nord 2 – 1 Mai, Nicolae Grigorescu – Linia de Centură şi Jiului – Parc Bazilescu.
Click pe fotogalerie pentru a vedea imagini spectaculoase cu metroul lui Ceaușescu!
Reţeaua de metrou este formată din patru magistrale, respectiv M1, M2, M3 şi M4. În total, sistemul are 70 de kilometri lungime şi 51 de staţii, cu o distanţă medie de 1,3 kilometrii între staţii. Metroul bucureştean a transportat, în 2010, aproape 178 de milioane de pasageri, media pe zilele lucrătoare depăşind în mod frecvent numărul de 600.000 de călători.
Noile magistrale
Cel mai mare proiect de dezvoltare urbană din România, din prezent, vizează extinderea reţelei existente de metrou a Capitalei până la aproximativ 100 de staţii. „Putem miza pe această soluţie. Trebuie ţinut cont de viziunea unitară, pe termen lung, pe care o avem asupra oraşului nostru. Această reţea extinsă ar avea beneficii pe toate planurile şi este în concordanţă cu trendul european, de a face din metrou, principalul mijloc de transport public‟, a declarat Vlad Cavarnali, şeful Biroului Urbanism si Amenajare Teritorială al Primăriei Municipale.
Proiectul ar implica fonduri în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de euro.
Planul Metrorex, care se întinde pe o perioadă de 20 de ani, vizează extinderea reţelei de metrou cu încă cinci linii noi, dar şi extinderi ale magistralelor deja existente. Liniile de metrou care ar urma să fie construite sunt Magistrala 4 - Gara de Nord-Gara Progresul, al cărei cost se ridică la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 - Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 - Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala 7 - Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum şi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro), acesta din urmă asigurând conexiunea între staţiile Dristor şi Crângaşi prin partea de sud şi sud-vest a oraşului.
Alte investiţii în valoare de 1,84 miliarde de euro vizează prelungirea liniilor deja existente, pe rutele Păcii-Linia de Centură Vest (250 de milioane de euro), Laminorului-Mogoşoaia (290 de milioane de euro), Pipera-Tunari (650 de milioane de euro), Pantelimon-Cernica (250 de milioane de euro) şi Ghencea-Domneşti (400 de milioane de euro).
Cum s-ar putea transforma Bucureştiul după extinderea Magistralei 4 de metrou
Se încarcă comentariile...
