Bucureşti: Ceremonie modestă dedicată Cimitirului Bellu, la împlinirea a 150 de ani

La eveniment au asistat doar primarul Sorin Oprescu şi  o mână de curioşi. Venerabila vârstă a faimosului cimitir a fost omagiată printr-o slujbă de pomenire a baronului Barbu Bellu şi prin dezvelirea unei plăci comemorative.

Mai citiţi şi:

150 de ani de la deschiderea Cimitirului Bellu

La ora 11.00, când era programată ceremonia de la Cimitirul Bellu, sosiseră doar cei doi preoţi, părintele paroh al cimitirului, Narcis Trifu, şi părintele Cristian Deheleanu, de la Biserica Sf. Gheorghe Vechi.

Primarul Sorin Oprescu s-a lăsat puţin aşteptat, dar îndată ce a sosit, micul grup s-a îndreptat spre locul unde se află locul de veci al baronului Barbu Bellu.

Mormânt fără cruce

Cei care, mânaţi de curiozitate,  porniseră mai înainte, spre locul de pomenire, au reuşit să se rătăcească prin cimitir, căutând mormântul ctitorului, spre care nu există niciun indicator.

Abia când au solicitat ajutorul administraţiei cimitirului, au găsit mormântul, care nu este vegheat de nicio cruce.

Acoperit de o lespede din piatră albă, pe care se află inscripţionate numele baronului Bellu şi bazonul familiei sale, mormântul se află pe o alee din parte dreaptă a capelei.

Neavând cruce este foarte greu de reperat şi niciun vizitator nu l-ar găsi fără ajutor.

Slujbă de pomenire pentru familia Bellu

Mormântul baronului Bellu a fost sfinţit de cei doi preoţi care au ţinut slujba de pomenire, în prezenţa primarului Oprescu şi a unui grup restrâns de oameni.

O colivă, un vas cu vin şi cîteva lumânări aprinse au completat ceremonialul.

Împreună cu Barbu Bellu au fost pomeniţi şi alţi membrii ai familiei sale, începând cu logofătul Alexandru Bellu (1799-1853) şi sfârşind cu Odette G. Bellu (1901-1975).

După slujbă, în semn de omagiu adus generosului donator, la intrarea în cimitir a fost inaugurată o placă comemorativă, din partea municipalităţii. 

 Un cimitir marcat de vârstă
Loc de odihnă veşnică pentru marile personalităţi ale istoriei şi culturii moderne ale României, Cimitirul Bellu a luat fiinţă în urmă cu 150 de ani, ca urmare a  generoasei donaţii făcute de baronul Barbu Bellu (1825-1900).

Fost ministru al Culturii şi al Justiţiei, baronul Bellu a dăruit Consiliului Orăşenesc al Bucureştiului, din acel timp, o suprafaţă de 17 hectare de grădină, pentru a se amenaja un cimitir al Capitalei.

Din păcate, astăzi, multe morminte împodobite cu remarcabile monumente funerare sunt abandonate, marile familii de altă dată stingându-se, pe parcursul istoriei.

Nici mormântul baronului Barbu Bellu nu face excepţie de la regulă, nimeni nemaiamintindu-şi astăzi de vreun viziataor ale acestul loc de veci.

„Cimitirul a fost aproape devastat în anii 1990-1995, când foarte multe morminte au fost jefuite” Paul Filip, istoric şi publicist