FOTO VIDEO  Se deschide Labirintul Poveştilor de la Drăguş. Sunteţi invitaţi să intraţi în lumea magică a personajelor de basm

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Labirintul Poveştilor de la Drăguş este un ecoparc într-un lan de porumb prin care îţi poţi croi drum doar dacă ai cultură generală. Se întinde pe trei hectare într-un lan de porumb, iar o călătorie prin labirint se transformă într-o aventură fascinantă în lumea poveştilor.

Labirintul constă într-o reţea de alei, trei piaţete şi o piaţă circulară amanajate în interiorul unui lan de porumb. La intersecţia aleilor, există indicatoare cu câte o întrebare despre cultura generală rurală. Fiecare întrebare are două sau mai multe variante de răspuns.  

Sub fiecare răspuns se află câte o săgeată, iar răspunsul corect indică direcţia cea bună a drumului prin labirint. De asemenea, prin labirint rătăcesc şase animatori costumaţi în şase personaje din basmele româneşti, respectiv Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, Păcală, Zâna cea Bună, Vrăjitoarea şi Zmeul care sunt legate de scenariul unei enigme care trebuie dezlegată de participanţii labirintului. Labirintul se deschide în acest weekend şi poate fi vizitat până în luna octombrie. Intrarea este liberă.

În afara labirintului copiii pot învăţa, iar cei mai îşi pot aduce aminte de jocurile copilăriei.  Puteţi juca miuţa, volei în fân, badmington, puteţi ridică zmeie şi puteţi învă cum să faceţi o sperietaore pentru ciori.

Şi cum o zi în aer liber nu se poate încheia decât cu un grătar în zonă sunt amenajate locuri speciale pentru picnic şi foc de tabără. În acest weekend turiştii pot obţine şi permis de căruţaş. Sunt disponibile câte zece locuri, iar doritorii pot face o plimbare inedită până la Mănăstirea Sâmbăta cu atelajele trase de cai.

Sărbătoarea Buzduganului, un obicei fascinant

Acest obicei marchează  încetarea unui ciclu agrar al anului. La sfârşitul secerişului, tineri organizează o petrecere pentru a celebra terminarea muncilor agrigole de peste an.

Din cele mai frumoase spice se confecţionează Buzduganul,în formă de cruce dublă şi împodobit cu beţe,după care este purtat până în sat,la casa stăpânului clăcii. Acolo este aşteptat de săteni şi udat cu apă.La sărbătoare participă atât fete cât şi băieţi, aceştia fiind grupaţi câte12.

Cele 12 fete reprezintă anul calendaristic, iar buchetul alcătuit din patru spice de grâu reprezintă anotimpurile anului.Tinerii se adună la biserică,după care pornesc prin sat însoţiţi de muzicanţi.

La fiecare poartă,femeile bătrâne ies în costume populare şi se alătură tinerilor. La alai participă şi turişti care vin în zonă special pentru acest eveniement. Buzduganul este pus pe masă de secerătorul care l-a purtat iar gazda îl va aşeza la loc de cinste pentru anul următor. Sătenii petrec apoi până în zori la un bal.

Drăguşul, pionierul satelor din România

Satul a devenit cunoscut în 1929.  „Atunci, o echipă de 80 de specialişti conduşi de profesorul Dimitrie Gusti au realizat la Drăguş prima serie de monografii rurale, primele campanii decercetare experimentală şi primele12 cărţi referitoare la viaţa social a satului din România, dar şi primul filmd ocumentar sociologic din lume. Atunci,Drăguşul nu devenea numai cel mai studiat sat din ţară,ci şi cel mai reprezentativ sat românesc în lume.Tot atunci a fost culeasă şi melodia care avea sa devină mai târziu „Cine iubeşte şi lasă“a MarieiTănase“, spune Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei Celor mai frumoase sate din România.

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite