Supraproducţie de căpşuni delicioase într-un sat din România: care sunt secretele producătorului
0
În încercarea de a scoate pe piaţă căpşuni dulci şi aromate ca pe vremuri, cel mai mare cultivator de căpşuni din judeţul Brăila, care administrează 5 ha plantate exclusiv cu aceste fructe, foloseşte metode româneşti pentru aclimatizarea unor soiuri italiene.
Îngrăşământ exclusiv din gunoi de grajd şi un pat de paie aşternut între rânduri vin să completeze tehnologia de tip occidental pe care o are pe plantaţie: udarea plantelor la rădăcină, prin sistem de picurare şi folie de plastic pentru prevenirea murdăririi fructelor cu pământ. În combinaţie cu fertilitatea solului, rezultatele nu s-au lăsat aşteptate.
De circa două săptămâni, de când au început să se coacă fructele, din căpşuneria de la marginea satului Vărsătura, situat la doi paşi de municipiul Brăila, ies zilnic sute de kilograme de marfă. Fructele ajung atât pe tarabă cât şi pe rafturile unor supermarket-uri.
Constantin Petre este cel mai mare producător de căpşuni din judeţul Brăila, lucrând în comun, împreună cu fiica şi cu sora sa, căpşuneria întinsă pe 5 ha. Rândurile drepte, cu căpşuni care cresc şi se coc pe o folie de plastic, hrănite şi tratate direct la rădăcină printr-un sistem performant de picurare - toate acestea fac ca plantaţia familiei Petre să arate ca în pliantele tipărite în Occident.
Cinci soiuri de căpşuni: Asia, Alba, Roxana, Cristina şi Aura. În ciuda numelor preponderent româneşti, sunt soiuri aduse din Italia, preparate genetic să arate cât mai frumos, să aibă productivitate mare, rezistenţă la alterare şi împotriva dăunătorilor. Constantin Petre spune că a ales să cultive soiuri italiene deoarece consumatorii le preferă pe acestea, mai mari şi mai frumoase, decât pe cele clasice, produse pe vremuri în România, chiar dacă acelea erau mai gustoase.
Constantin Petre dă asigurări, totuşi, că fructele obţinute în căpşuneria familiei sale au un gust mai bun decât cele aduse din import. "Eu nu folosesc îngrăşăminte chimice, ci doar gunoi de grajd, ca îngrăşământ natural. Între rândurile de căpşuni am pus un strat de paie pentru că fructele, chiar dacă stau pe o folie de plastic, s-ar fi umplut de pământ când plouă. Paiele acestea ţin fructele curate tot timpul.
Sunt nişte amănunte care contează mult la calitatea mărfii. În plus, eu las fructele să se coacă bine înainte de a le culege. Cele aduse din import au fost culese aproape crude şi s-au copt, cât au putut să se coacă, în TIR, pe timpul transportului. Din cauza asta nu mai au acel gust pe care doar coacerea naturală, la lumina soarelui, îl oferă", susţine producătorul din satul brăilean Vărsătura.
Citiţi şi
- Satu Mare Adevărul despre căpşunile „româneşti“ vândute la piaţă: „În România se cultivă soiuri aduse din străinătate“
Se încarcă comentariile...
