Mănăstirea veche de peste 500 de ani de la Coşula a învins timpul şi batjocura comuniştilor. Lăcaşul de cult va fi restaurat cu 19 milioane de lei
0Monumentul istoric şi marele centru monahal al ortodoxiei medievale, mănăstirea Coşula ctitorită în timpul domniei voievodului Petru Rareş a fost timp de cinci sute de ani încercată de intemperii, jafuri, războaie şi batjocura comuniştilor care au transformat-o în siloz. Abia când a ajuns în pragul ruinei, după cinci ani de încercări, autorităţile judeţene au reuşit să facă rost de bani pentru a fi salvată de la distrugere.
Mănăstirea cu hramul ”Sfântul Nicolae” a fost ridicată în stilul caracteristic moldovenesc cu ziduri de apărare, biserică şi acareturi din piatră brută şi cărămidă, la 1535 pe dealurile domoale ale localităţii botoşănene Coşula. Ctitorul ei, vistiernicul Mateiaş, fiul pârcălabului Grumaz se afla în slujba voievodului Petru Rareş şi a vrut să primească iertarea păcatelor ridicând un lăcaş de cult şi oferindu-i danie toată feuda Coşulei. ”Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh a binevoit Mateiaş, marele vistiernic de a zidit hramul Sfântul Nicolaie” se arată în pisania dăltuită la intrarea în vechea biserică din centrul complexului monahal.
Mănăstirea este o bijuterie arhitectonică a Evului Mediu şi a fost considerată a treia mănăstire din Europa ca efervescenţă culturală şi număr de călugări. Se spune că mănăstirea de la Coşula, în perioada medievală adăpostea peste 1500 de călugări, veniţi din toate colţurile Balcanilor: greci, sârbi,ruşi şi români. ”Până la venirea lui Cuza şi secularizarea averilor mănăstireşti era una dintre cele mai mare complexe monahale din Europa. Erau călugări de peste tot. Se scriau cărţi multe”, a precizat şi primarul din Coşula Mircea Acatrinei.
Mănăstirea a fost un mare centru de cultură medievală atât ecleziastică cât şi laică. La Coşula, călugării greci şi români au tradus pentru prima dată în româneşte o parte a ”Istoriilor” lui Herodot. Textul a fost depus mai târziu de Nicolae Iorga la Academia Română. În secolul al XIX lea mănăstirea de la Coşula îşi pierde domeniile prin secularizarea lui Alexandru Ioan Cuza. ”Epoca de aur” a mănăstirii a început să apună. Călugării străini au plecat iar o parte a complexului monahal a fost transformat din 1908 în spital.
Încăput pe mâna comuniştilor, lăcaşul de cult ridicat de vistiernicul Mateiaş a fost o parte dărâmat, iar o parte transformat în
depozit

pentru cereale şi cartofi. Călugării au fost împrăştiaţi sau arestaţi. Abia în 1991, în stare avansată de degradare mănăstirea Coşula a fost redeschisă monahilor de către mitropolitul Daniel Ciubotea. Aproape 14 ani le-a luat autorităţilor din România democratică să clasifice ca monument istoric, vechea mănăstire care se încăpăţâna să supravieţuiască.
Parţial dărâmată mănăstirea a intrat în atenţia şefilor de la Consiliul Judeţean abia peste încă cinci ani, în 2009. Bineînţeles au mai trebuit încă cinci pentru ca proiectul realizat să primească finanţarea necesară. În această săptămână contractul de finanţare a lucrărilor a fost semnat cu reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Nord Est. Prin intermediul acestui proiect tot ce a fost dărâmat sau se află în paragină va fi reabilitat. În proiect sunt cuprinse lucrările la restaurarea Bisericii ”Sfântul Nicolae”, trapezei, turnului clopotniţă dar şi a casei egumeneşti. ”Este o lucrare importantă, foarte importantă. Poate cea mai importantă lucrare din judeţul Botoşani, din punct de vedere
financiar

, cultural. Era păcat de acest monument unic, nu doar al Botoşaniului ci şi al ţării”, a precizat stareţul mănăstirii Coşula Constantin Calinic Chervase.
Totodată mănăstirea Coşula va fi inclusă şi într-un circuit turistic naţional. ”Vom face un tur . Mai avem si alte mănăstiri vechi şi trebuie să le conectăm în cadrul unui tur. Se reabilitează şi drumul către Coşula tot în acest scop” a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Florin Ţurcanu. Valoarea totală a investiţiei este de 19 milioane de lei iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 18 luni. Printre odoarele de preţ ale mănăstirii Coşula care vor suferi lucrări de restaurare se află şi trei broderii cu caracater religios brodate cu mătase şi perle şi epitrahilul lucrat de mână chiar de către cneaghina Anghelina, soţia ctitorului vistiernicul Mateiaş.
citiţi şi:
Mănăstirea Coşula - cum se restaurează patrimoniu în funcţie de interese