Ne naştem buni sau învăţăm să fim aşa? Explicaţia specialiştilor

Studiile încă nu au scos în evidenţă rezultate clare care să ne spună dacă ne naştem buni sau învăţăm să fim aşa. Cu toate acestea, mulţi specialişti cred că ne naştem buni şi învăţăm ulterior, cu ajutorul societăţii, ce e răutatea. Întâmplările din viaţa noastră ne trasează şi ele „drumul” presărat cu fapte bune sau condamnabile.

Întrebarea dacă bunătatea şi răutatea sunt înnăscute sau învăţate macină de multă vreme specialiştii în domeniu. Cu toate acestea, cercetările cu privire la bunătate, dacă este înnăscută sau învăţată, au rezultate diferite. 

Mulţi specialişti însă, consideră bunătatea înnăscută şi răutatea învăţată şi folosită ca mecanism de apărare şi adaptare în socitatea contemporană.

„Unele păreri, care coincid cu a mea, spun că ne naştem cu bunătate şi învăţăm opusul ei, răutatea, în încercarea noastră de a ne adapta societăţii, creându-ne sisteme de apărare. Şi, când spun asta, mă refer la ramificaţia iubirii care conţine bunătatea. Bebeluşii sunt plini de iubire şi deschid braţele oricui oferă iubirea. Învaţă să respingă şi să se apere în funcţie de educaţia primită, de mediul de viaţă, de societate. Bunătatea, ca şi răutatea, devin astfel comportamente sociale, în funcţie de evenimentele din viaţa unei persoane”, explică psihologul Daniela Dragne-Macarie. 

Nu considerăm potrivită bunătatea, dar ne rugăm şi ţinem post

Multe persoane consideră nepotrivită bunătatea, pentru că rişti ca oamenii să profite de tine. Cu toate acestea, nu puţini sunt cei care susţin că sunt credincişi, ţin post, merg la biserică şi se roagă, cu speranţa de bine. 

 „Am fost creaţi „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”, deci cu bunătate. Ne situăm între două lumi: lumea spirituală şi cea superficială. De aceea, deseori, bunătatea este înlocuită cu răutate, în încercarea de adaptare la superficialitate. Din punct de vedere psihologic, luând în considerare comportamentul uman, nu putem vorbi punctual de bun sau rău, de bunătate sau răutate. Noi, psihologii, vorbim de comportamente constructive sau distructive, de adaptabilitate şi dezadaptabilitate (comportament antisocial)”, completează psihologul. 

Vă mai recomadăm:

Cum influenţează problemele psihice sănătatea fizică. Adevărul despre „bolile fantomă“

Top 7 exerciţii simple pentru antrenat memoria. De ce reuşesc actorii să reţină texte complexe pe timp îndelungat