Pompierii bistriţeni au recuzită de epocă

Hipopompa era maşina pompierilor în secolul XIX

La sediul ISU sunt expuse utilaje folosite în urmă cu două secole la stingerea incendiilor, produse în Ungaria sau Austria. Pompierii bistriţeni pot ţine adevărate lecţii de istorie folosind ca material didactic obiectele de epocă recuperate de la punctele săseşti de pompieri voluntari.

La sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bistriţa Năsăud sunt expuse o mare parte din uneltele folosite la stingerea incendiilor în secolul al XIX-lea. Pompa manuală de făcut presiune şi hipopompa, un fel de maşină de pompieri de acum două secole, au fost recuperate din satele săseşti din judeţ, recondiţionate şi expuse la sediul ISU. Acestea sunt fabricate în Austria şi Budapesta şi au fost folosite până în perioada interbelică.

Maşina de pompieri trasă de cai

Primul adjunct la ISU,  locotenent-colonelul Liviu Marcel Pop, povesteşte cum se dădea pe vremuri alarma în caz de incendiu şi cum interveneau oamenii.  „În momentul în care avea loc un incendiu, băteau clopotele «într-o doagă». Când bătea aşa, oamenii ştiau că ori e incendiu, ori e vreme rea", spune adjunctul. El explică cum era folosită hipopompa, un atelaj de epocă fabricat în Austria. „Hipopompa era dusă la locul incendiului cu doi cai sau doar cu unul. Era băgată o pompă de inserţie într-o fântână şi patru oameni trebuiau să facă presiune. Era foarte greu", povesteşte Marcel Pop. Pompa manuală, un alt echipament vechi, era manevrată de doi oameni, care captau apa şi făceau presiune cu ajutorul a două manivele. Apa intra într-o cameră de presiune care era conectată la un furtun.

Vegheau din turnul Bisericii Evanghelice

Subofiţerul de la serviciul punct control, Slăvoacă Ieronim, este cel mai vârstnic angajat la ISU şi povesteşte că toate aceste maşinării au apărut atât de devreme pe raza judeţului, deoarece saşii aveau servicii voluntare de pompieri foarte bine puse la punct. „La noi înTransilvania, serviciile voluntare erau mai evoluate, datorită prezenţei saşilor, care aveau deja tehnologie în domeniu. Saşii erau mult mai conştiincioşi, aveau câte un serviciu voluntar în fiecare sat. Pentru nemţi, a nu face parte dintr-un serviciu voluntar este o mare dezonoare", explică subofiţerul.

În Bistriţa, pompierii din secolul al XIX-lea detectau incendiile patrulând în turnul Bisericii Evanghelice, de unde dădeau alarma. La sediu ISU, se află şi atăzi steagul servciilor voluntare de pompieri din burgul bistriţean, care a funcţionat între anii 1890 şi 1901.