Bistriţa: cât de eficient este condus oraşul

Oraşul stă bine la colectarea de taxe şi impozite, dar are costuri mari cu salubritatea şi reparaţiile de drumuri.Un raport întocmit de Institutul de Politici Publice arată cât de eficiente sunt serviciile publice din Bistriţa. Conducerea Primăriei Bistriţa spune că multe date publicate de institut sunt eronate.

Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) arată cât de eficiente sunt autorităţile locale la capitolul servicii publice. Întocmit la finele anului trecut, studiul realizat comparativ pe 41 de municipii din ţară relevă că în Bistriţa există puţini metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, iar reabilitarea drumurilor este scumpă. Nici salubrizarea nu este ieftină, dar în schimb suntem buni platnici de taxe şi impozite locale, cu un grad de colectare de 96%  iar iluminatul stradal a ajuns pe toate străzile.

Bistriţenii nu colectează selectiv

La capitolul servicii publice, studiul arată  că Bistriţa are un preţ relativ mare la salubrizare pe cap de locuitor, respectiv 61 de lei pe an, comparativ cu Zalăul, unde se plătesc 23  de lei anual . Nu stăm bine nici la colectarea selectivă a deşeurilor faţă de alte oraşe. La Bistriţa această colectare selectivă se realizează în proporţie de 0,2%, media pe ţară fiind de 3,6%.

La transportul de călători, studiul acordă o bilă albă municipalităţii pentru că subvenţionează integral călătoriile pentru pensionari şi 50% cele pentru elevi şi studenţi. Transportul public  însă, pe cap de locuitor, este sub media naţională, de 0,5 mijloace de transport public la mia de locuitori faţă de 0,7 la nivel naţional.

Drumuri cam scumpe

Raportul IPP arată şi că Bistriţa are costurile aproape duble faţă de media naţională  la capitolul reabilitare de străzi şi că în 2009 nu prea s-a ocupat de reabilitări stradale. Astfel, municipalitatea a reabilitat în 2009 abia 4,37 % din străzile oraşului faţă de o medie pe ţară de aproape 13 %, iar costul pe kilometru a fost de 2.054 de mii de lei în timp ce preţul mediu pe ţară a fost de 1.049 de mii de lei. Autorităţile locale îi  contrazic pe autorii studiului. „În 2009, nu am prea avut ce reabilita, deoarece în perioada 2007 - 2008 am reabilitat complet cu bani europeni 32% din drumuri", precizează  viceprimarul George Avram. Despre preţul mare, viceprimarul spune că aceste costuri ar fi crescut din pricina creşterii preţurilor la materiale. „Nu am văzut acest studiu, însă multe date nu sunt în regulă. De pildă se spune că avem iluminat stradal 100 % , ori nu este adevărat, mai avem de lucru aici", spune viceprimarul

Elena Iorga, director de programe în cadrul IPP nu neagă posibilitatea ca cifrele să fie eronate, dar spune că au fost furnizate de administraţii. „Ne-au fost date chiar de ei sub semnătură şi ştampilă. Noi avem un chestionar standard pe care îl trimitem fiecărei administraţii publice anual", a spus Iorga.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) este o organizaţie neguvernamentală  fondată în 2006 care analizează calitatea  politicilor publice din  România.