Bistriţa: Gospodăriile de subzistenţă depun armele

Aproape jumătate din agricultorii cu 2-3 vaci au renunţat în ultimul an la animale. Pentru că n-au primit subvenţiile pe 2010, dar şi pentru că a scăzut preţul de achiziţie a laptelui, crescătorii de taurine sunt disperaţi si mulţi alţii se gândesc să renunţe.

Situaţia gravă prin care trec micii crescători de animale a fost semnalată la ultima întrunire a Comitetului Director al Asociaţiei Crescătorilor de Taurine (ACT) din judeţul Bistriţa-Năsăud, de la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit preşedintelui ACT, Cristian Galea numai în ultimul an aproape jumătate din micii crescătorii au renunţat la animale: „am ajuns la concluzia că aproape jumătate din cei peste patru mii de crescători solitari cu una, două sau trei vaci au dispărut, ceea ce a dus şi la o reducere substanţială a activităţii unor asociaţii locale de crescători" spune Galea. : „Am ajuns într-o situaţie paradoxală: lipsa de lichidităţi i-a obligat pe micii fermieri să-şi ia animalele şi să le ducă la abator sau să ni le aducă nouă, celor cu posibilităţi financiare mai mari", spune Galea, care este el însuşi proprietarul unei ferme de vaci cu 500 de capete.  Situaţia critică a gospodăriilor de subzistenţă este scoasă în evidenţă şi de alte cifre: din cele 168 de asociaţii locale ale crescătorilor de taurine, cu personalitate juridică existente în vara anului trecut în  ACT Bistriţa-Năsăud mai sunt funcţionale în prezent doar 157.

Vând la preţuri derizorii şi nu au subvenţii

Scăderea preţului oferit de procesatorii de lapte, de la 0,75 lei  până la 0,58 de lei pentru un litru şi lipsa compensărilor financiare oferite de stat sub formă de subvenţii întregesc tabloul falimentării micilor crescători: „Sunt  în situaţia de-a nu mai primi nici măcar un leu sub formă de stimulente de la bugetul Ministerului Agriculturii, toate finanţările, mici sau mari fiind sistate începând cu 1 ianuarie 2010. Există doar promisiuni vagi că ele ar putea fi reluate începând cu 2011, dar este puţin probabil acest lucru", explică Galea. Pe lângă preţul mic oferit de procesatorii de lapte, crescătorii de taurine le reproşează acestora şi lipsa de corectitudine atunci când determină grăsimea laptelui: „ne lovim  şi de incorectitudinea unor colectori care nu determină corect procentul de grăsime şi trec 3,2-3,4 în loc de 3,5-4,0 cât are practic laptele obţinut de vacile de la noi", spune   Ioan Gavriloaie, un crescător din Rebrişoara. El recunoaşte însă că şi cei care vând sunt responsabili de aceasta situaţie, pentru că nu şi-au pus la punct un sistem de determinare a gradului de grăsime.

Vânzarea de lapte, numai pe contract

Pentru a-i proteja pe membrii asociaţiilor de crescători în relaţia cu procesatorii ACT Bistriţa-Năsăud va impune din toamnă ca vânzarea laptelui să se facă numai pe baza unui contract ferm: „În acest contract ferm va trebui să se stipuleze cantitatea aproximativă de lapte ce se va livra într-un an şi parametrii calitativi faţă de care se stabileşte un preţ mediu anual. Modul actual de lucru în care preţul laptelui îl stabileşte doar cumpărătorul , iar termenul de plată nu este amintit trebuie să disparădin toamnă ", sună textul ultimei rezoluţii adoptate de ACT Bistriţa-Năsăud.