Bistriţa: Baciul ardelean, din Mioriţa în Nomenclator

Asociaţia Crescătorilor de Ovine din Bistriţa a depus un proiect prin care meseriile de oier, crescător, baci şi cioban montan să fie trecute în Nomenclatorul de meserii. Reprezentanţii crescătorilor de oi au depus deja la Ministerul Agriculturii documentaţia pentru aprobarea proiectului.

Crescătorii de oi din Bistriţa-Năsăud împreună cu reprezentanţii Centrului de Instruire în Agricultură din judeţul Mureş încearcă din vara trecută să obţină aprobări pentru recunoaşterea oficială a  ocupaţiilor de oier montan, crescător de oi montan, baci montan şi cioban montan.

Ei îşi justifică demersul prin faptul că oieritul de la munte este diferit de cel din zonele de câmpie. „Noi cerem lucruri europene de la oameni necalificaţi. Nu e normal. Atunci mi-a venit idea şi am zis că trebuie să fac ceva. Am luat legătura cu cei de la Centrul de Instruire în Agricultură din Mureş, care ne-au întocmit tot ce înseamnă acte necesare. Acum o lună am trimis alte adrese la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi aşteptăm răspuns. Noi suntem 99,99% siguri că vom obţine aprobările necesare şi, din toamnă, baciul şi ciobanul montam vor fi în Nomenclatorul meseriilor", este de părere Vasile Turculeţ, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru" din Bistriţa-Năsăud.

Ierarhie şi între oieri

Tot din toamnă, reprezentanţii Asociaţiei vor pregăti şi bibliografia pentru cursurile de oier montan, crescător de oi montan, baci montan şi cioban montan. „Sunt diferenţe uriaşe dintre oieritul din zona de munte şi cel din zona de câmpie. Oieritul a plecat de la munte, nu de la câmpie. Mulţi confundă oierul cu ciobanul, dar fiecare are atribuţiile lui bine stabilite", susţine Turculeţ. La baza ierarhiei stă oierul montan, apoi crescătorul şi pe urmă vine baciul, iar şef peste el este ciobanul.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, oieritul montan este practicat la mari depărtări de aşezările omeneşti, cu un grad ridicat de izolare şi mari dificultăţi generate de relieful şi clima montană.

Ce zic oierii din judeţ

Crescătorul Aurel Matei din Ilva Mică crede că ocupaţiile tradiţionale legate de oierit trebuiau recunoscute mai demult de minister pentru că ele sunt reglementate de ani buni de Uniunea Europeană. „Nu există meserie mai grea decât cea de baci montan. Baciul este cel care ţine o stână. El măsoară laptele primăvara, face caşul, dar şi mâncarea la ciobani, aşa ca o femeie harnică care trebuie să se descurce singură într-o gospodărie mare", spune Aurel Matei, în vârstă de 55 de ani, care practică oieritul de mic copil.

La fel vede lucrurile şi Ion Strungar din Parva. „Deşi unii crescători de oi din zonele de munte din ţară nu ne-au sprijinit prea mult, totuşi de această hotărâre vor beneficia toţi", susţine Ion Strungar, în vârstă de 42 de ani.

Cei doi mai spun că nu se sfiiesc să meargă din toamnă la cursuri ca să obţină o diplomă recunoscută în toate statele Europei.