România a ratat ocazia de a organiza Jocurile Olimpice de Iarnă din 1948 din motive politice. Comunismul nu era agreat

Puţini sunt cei care ştiu că până în anii 1990 în judeţul unde se spune că se agaţă harta-n cui exista o tradiţie în ceea ce priveşte practicarea sporturilor de iarnă. Maramureşul nu înseamnă doar biserici de lemn sau tradiţii şi obiceiuri. A fost o perioadă când Maramureşul se identifica şi cu sporturile de iarnă, pe pârtiile de schi din judeţ fiind organizate diferite competiţii care se adresau atât copiilor, cât şi adulţilor.

Ba chiar Maramureşul se putea lăuda până nu demult cu cea mai mare trambulină naturală pentru sărituri cu schiurile din Europa. Lăsată în paragină încă din 1990, trambulina abia dacă se mai vede acum de ierburile care au crescut necontrolat.

Moartea mineritului a adus cu ea şi o delăsare a autorităţilor locale şi cele judeţene în a mai promova astfel de evenimente. Dacă înainte exista Cupa Mogoşa la schi sau Cupa Minerul, astăzi aceste competiţii nu mai există decât în amintirile unora şi în rândurile scrise de cronicarii sportivi în ziarele vremii.

Cum a ratat România organizarea Jocurilor Olimpice

România a avut ocazia să organizeze Olimpiada de Iarnă din 1948, dar a ratat totul. Scriitori renumiţi precum Nicoară Mihali au făcut şi cercetări în acest sens. Ei au aflat că evenimentul ar fi trebuit să aibă loc la Borşa, însă totul a fost abandonat din motive politice. “Era programat imediat după al Doilea Război Mondial să se ţină la Borşa Jocurile de Iarnă, deci nu jocuri europene şi Campionatul Mondial. Era undeva în perioada 1948 şi undeva prin 1985-1986 era în plan organizarea tot a unor concursuri internaţionale de sărituri cu schiurile.

Şi dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, atunci Borşa, ca şi staţiune, ar fi devenit un oraş unde să se desfăşoare competiţii internaţionale. Din păcate, Borşa a căzut ca alegere pentru organizarea acestei competiţii în urma voturilor care s-au dat atunci şi Jocurile Olimpice s-au desfăşurat, dacă nu mă înşel, în Elveţia. 

Motivul a fost unul politic, pentru că deja începeau să se instaleze în România comuniştii. După război, în urma alegerilor, puterea era impusă de Stalin şi atunci era clar că nu puteau să aleagă un stat care avea de-a face cu comunismul pentru organizarea unor astfel de competiţii. Acesta a fost motivul. După aceea, Borşa a fost un câmp de bătaie extraordinar pentru promovarea turismului, ca şi zonele acelea din zona Braşovului în perioada interbelică. 

Unul din cei care face un fel de proiect pentru dezvoltarea turismului în Maramureş este chiar Francisc Nistor, fotograf vestit şi iniţiatorul primului muzeu de etnografie al Maramureşului. El face numeroase rapoarte şi vizavi de ceea ce înseamnă sporturile de iarnă în această parte de ţară. Numai că tot el descoperă că toate cabanele care s-au ridicat în perioada interbelică au ars. În Pasul Prislop a fost ridicat în perioada 1936-1938 unul dintre cele mai frumoase hanuri care a fost făcut vreodată în Maramureş, o bijuterie arhitectonică din lemn, cu ajutorul financiar al Casei Regale, în mod special al Regelui Mihai. 

Pentru că Regele Mihai a vizitat staţiunea Borşa, chiar dacă era într-o perioadă de vară, în anul 1939 în prezenţa lui Dimitrie Gusti. El a dat o sumă de bani pentru că a dormit în Pasul Prislop, I s-a oferit o masă în Pasul Prislop, să facă o călătorie pe jos şi apoi cu calul la lacul Ştiol şi Izvorul Albastru al Izei.

Borşa are o trambulină naturală de 90 m, deci nu trebuaiu să facă mare lucru acolo. În anii adevăraţi cu iarnă la Borşa pârtiile de aici au găzduit câteva concursuri  de sărituri cu schiurile naţionale şi internaţionale. Este perioada anilor după 1983. Ştiu că au fost şi schiori canadieni care au sărit pe această trambulină”, a declarat, pentru adevarul, scriitorul Nicoară Mihali.  

Pentru cei care nu ştiu, Francisc Nistor a înfiinţat prima şcoală de schi din Maramureş.  A pus bazele turismului din Maramureş şi a marcat în premieră cu clubul pe care l-a condus nu mai puţin de 125 km de trasee montane.

Primele amenajări de la Borşa se datorează străinilor

Primele amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă la Borşa se datorează străinilor. Maghiarii au construit şi pârtia olimpică, primele cabane turistice, totul pentru a crea un loc propice pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă.

“Toată povestea a început în anul 1914. Când Ungaria Mare avea cel mai înalt vârf de munte din imperiu, era Pietrosul Rodnei din munţii Rodnei şi atunci s-au gândit ca în zona noastră, unde aveam cei mai buni sportivi la acea vreme, cu foarte multe investiţii făcute în sport, să organizeze olimpiada de iarnă în Regatul lor. Borşa era cel mai bine situată, ca şi precipitaţii, dar şi ca altitudine şi s-au hotărât să înscrie Borşa pentru găzduirea Olimpiadei de Iarnă. 

Au început primele lucrări, au construit şi astăzi o pârtie care se numeşte pârtia olimpică, au construit primele cabane turistice, actuala şcoală din Complex, prima construcţie de acest gen, ulterior au făcut Vila Stibina, cabana din zona Puzdrele, care trebuia să ţină personalul care se ocupa de olimpiadă, ca şi locuri de cazare şi urmau alte investiţii ca pentru anul 1948 totul să fie în regulă. 

Pârtia a rămas şi ea a fost folosită în continuare până în 1986, când s-a inaugurat telescaunul şi s-a mutat pârtia de schi pe un alt versant. Când eram copil, schiam pe acea zonă, se urca pe jos până la acea pârtie olimpică. Prin 2000 a venit ideea să se realizeze totuşi o altfel de investiţie acolo pe un proiect început în perioada comunistă, urma acolo să fie făcută o telecabină care să lege actuala pârtie de schi de fosta pârtie olimpică”, a declarat primarul de Borşa, Sorin Timiş.

Planurile de viitor sună bine…pe hârtie

În momentul de faţă la Borşa se poate schia. Primăria a început încă din 2009 un proiect care prevedea amenajarea unei telegondole, proiect care în momentul de faţă este blocat. Cel mai probabil proiectul demarat pe vremea fostei guvernări va fi reluat anul viitor, potrivit celor mai optimiste previziuni ale administraţiei locale. Proiectul legat de realizarea telegondolei de la Borşa, început pe vreme când ministru era Elena Udrea, are multe semne de întrebare. Tocmai de aceea, Corpul de control al Primului Ministru a trecut pe la Primăria Borşa de unde a ridicat mai multe documente legate de acest proiect şi a vedea dacă au fost nereguli în derularea lui.

În tot acest timp pasionaţii sporturilor de iarnă pot veni şi să practice doar schiul la Borşa. Nu se mai organizează competiţii sportive, nu se mai fac întreceri, nimic din ceea ce se făcea cândva pe aceste pârtii. 

Citeste si: VIDEO Trotuarele din Bucureşti rămân îngropate în zăpadă şi în această iarnă. Cum deszăpezesc japonezii şi norvegienii

România, sub zăpadă. Prima ninsoare din această iarnă a blocat drumurile şi a provocat mai multe accidente