Pedepsirea tentativei de abuz în serviciu este neconstituţională. CCR a fost sesizată de Romeo Stavarache, în dosarul „Apartamentul“ în care a fost achitat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională a României a decis joi, 22 iunie, că articolul 15 din legea 78, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie este neconstituţional. Sesizarea Curţii a fost făcută de Romeo Stavarache şi avocaţii săi, în dosarul „Aparatamentul“, în care a fost trimis în judecată pentru tenativă de abuz în serviciu, în care a fost achitat definitiv la Curtea de la Alba Iulia.

Plenul Curţii Constituţionale a României a decis joi, 22 iunie, fiind sesizată în dosarul fostului primar al Bacăului, Romeo Stavarache, că tentativa de abuz în serviciu nu mai poate fi pedepsită iar articolul de lege nu este constituţional. 
Chiar şi aşa, fostul edil a  fost achitat pe 19 aprilie 2017, de magistraţii Curţii de la Alba Iulia, deoarece aceştia au considerat absurde şi neintemeiate acuzaţiile făcute de procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău. „Este absurd ca primarul să se substituie atribuţiilor funcţionarilor din subordine“, au spus în motivare judecătorii, care constatat în cuprinsul acesteia că în dosar nu s-a făcut dovada că Stavarache a avut intenţia de a face o vreo faptă ilicită. 


Cum a fost trimis în judecată Romeo Stavarache de DNA Bacău şi cum a fost declarat neconstituţional articolul care pedepseşte tentativa de abuz în serviciu


Primarul Romeo Stavarache a fost trimis în judecată, pe 3 aprilie 2014, în dosarul „Apartamentul“ împreună cu subordonaţii din primărie, Gavril Pircu şi Gheorghe Muntianu, după ce ultimul a reuşit să-şi închirieze un apartament al municipalităţii, din fondul locativ. Vânzarea locuinţei nu a mai avut loc iar semnătura edilului era pusă doar pe borderou în care se arăta că „este de acord, de principiu“. Faţă de acuzaţiile procurorilor băcăuani, în dosarul primarului Stavarache au formulat opinii juridice profesori universitari şi avocaţi. „La infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, aşa cum aceasta era prevăzută în vechiul Cod Penal, la articolul 248, ca de altfel şi la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de articolul 297, din Codul Penal actual, tentativa nu este incriminată. Neincriminarea faptei, în formaa tentativei exprimă atât o opţiune a legiuitorului, cât şi un specific al infracţiunii. Aşa cum s-a constatat în doctrină, abuzul în serviciu, fiind o infracţiune instantanee care se consumă în momentul în care s-a săvârşit acţiunea incriminată şi s-a produs urmarea imediată iar în caz de omisiune, în momentul în care a exprirat termenul în care trebuia să fie efectuat. În cazul săvârşirii prin acţiune, tentativa este posibilă, dar nu este pedepsită“, precizează într-o opinie juridică profesorul universitar Valerian Cioclei.


„Cum tentativa la abuz în serviciu nu este incriminată de legiuitor, incupatul a fost trimis în judecată pentru o faptă care nu există“, îşi încheie argumentaţia profesorul  universitar Cioclei, de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.
Dosarul primarului s-a judecat pe fond la Tribunalul Bacău. În ciuda obiecţilor specialiştilor în Drept, şi a suspiciunilor de fals în documente, Romeo Stavarache a fost condamnat pe 20 octombrie 2015, la 3 ani de închisoare cu suspendare şi o perioadă de încercare de 5 ani, Gheorghe Muntianu, fost şef al Fondului Locativ, tot 3 ani cu suspendare, iar Gavril Pircu, fost şef al serviciului Patrimoniu din cadrul Primăriei Bacău, 2 ani cu suspendare.

Fostul edil al Bacăului a reuşit să-i convingă pe judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) că în Bacău judecata nu s-a făcut corect şi pe excepţiile invocate a reuşit strămutarea dosarului.
Magistraţii de la Alba Iulia au primit la dosar din partea avocatului Antoniu Obancia, de la SCA Zamfirescu Racoţi&Partners, motivele pentru care articolul 15 din legea 78 încalcă atât Constituţia României cât şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Dosarul lui Romeo Stavarache s-a judecat până la decizia definitivă fără ca dispoziţiile acestui articol, care pedepseşte tentativa de abuz în serviciu, să fie anulate.


Ce spune Curtea Constituţională a României:


Într-un comunicat, Curtea Constituţională a României explică modul în care îşi argumentează anularea dispoziţiilor care fac referire la tentativa de abuz în serviciu.

„Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.15 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art.132 din acelaşi act normativ şi la art.297 alin.(1) din Codul penal. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: -   Art.15 din Legea nr.78/2000: "Tentativa la infracţiunile prevăzute în prezenta secţiune se pedepseşte” ; -  Art.132 din Legea nr.78/2000: "În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.” -  Art.297 alin. (1) din Codul penal: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.” În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.15 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportate la art.132 din acelaşi act normativ, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că situaţia premisă ce stă la baza infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art.132 din Legea nr.78/2000 presupune, întotdeauna, constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în forma sa tip, la aceasta adăugându-se elementul suplimentar al folosului necuvenit. În continuare, Curtea a reţinut că elementul material la varianta tip a infracţiunii de abuz în serviciu constă fie într-o inacţiune – neîndeplinirea unui act, fie într-o acţiune – îndeplinirea actului prin încălcarea legii. Plecând de la aceste premise, Curtea a observat că dispoziţiile art.15 din Legea nr.78/2000 prevăd că tentativa la infracţiunea prevăzută în art.132 din acelaşi act normativ se pedepseşte, fără a se face nicio distincţie în funcţie de modalităţile de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu. Aplicând principiile ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus şi  actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat, Curtea a constatat că legiuitorul, prin modul de reglementare a dispoziţiilor art.15 din Legea nr.78/2000, a urmărit o incriminare şi o sancţionare a infracţiunii prevăzute de art.132 din acelaşi act normativ în forma tentată chiar şi în modalitatea săvârşirii acesteia printr-o inacţiune. Or, un adevăr fundamental admis este acela al imposibilităţii comiterii unei tentative în cazul unei infracţiuni săvârşite în modalitatea inacţiunii, acest lucru fiind contrazis prin prescripţia normativă. Prin urmare, Curtea a constatat că modalitatea de reglementare a dispoziţiilor art.15 din Legea nr.78/2000 creează premisa normativă necesară pentru ca aplicarea acesteia să implice recurgerea la procedee arbitrare, ceea ce contravine prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie. În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 în varianta comisivă, Curtea a constatat că legiuitorul, prin norma criticată, a pus pe acelaşi plan activităţi care constituie un început de executare (tentativa), din perspectiva infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, cu fapta în formă consumată, din perspectiva infracţiunii de abuz în serviciu în varianta tip, prevăzută de art.297 din Codul penal. Cu alte cuvinte, infracţiunea consumată de abuz în serviciu, prevăzută de dispoziţiile art.297 din Codul penal, se identifică cu forma tentată a infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000. Spre deosebire de celelalte infracţiuni cuprinse în Secţiunea 3 a Capitolului 3 din Legea nr.78/2000, infracţiunea cuprinsă în art.132 din Legea nr.78/2000 nu reprezintă o infracţiune calificată prin scop. Textul conţine o condiţie – obţinerea de către funcţionarul public, pentru sine ori pentru altul, a unui folos necuvenit - a cărei îndeplinire, dacă şi celelalte elemente constitutive sunt îndeplinite, determină constatarea săvârşirii infracţiunii prevăzute de acesta, în forma consumată. Astfel, infracţiunea prevăzută în art.132 din Legea nr.78/2000 reprezintă o infracţiune de rezultat, nefiind calificată prin scop. Având în vedere cele expuse anterior, concluzia care se impune este aceea că, deşi legiuitorul a reglementat pedepsirea formei tentate, tocmai prin modul în care a fost legiferată, este exclusă posibilitatea săvârşirii tentativei la infracţiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000. Curtea a constatat că acest fapt determină imposibilitatea persoanei în cauză de a-şi adapta conduita la prescripţia normativă, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5). Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia penală“, se arată în comunicatul CCR. 
Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite