Arad: PORTRET / Florin Matei este „naşul” echipei UTA
0
Ziaristul sportiv a fost primul care s-a referit la formaţia fanion a Aradului cu sintagma „Campioana provinciei”.
Profil:
Născut. 1 iunie 1960.
Studii. Şcoala post-liceală de Tehnologie Feroviară.
Experienţă. Gazetar sportiv, lider sindical CFR.
Familie. Căsătorit, doi copii.
Casa în care s-a născut, într-o micuţă localitate de lângă Brad, era situată lângă terenul de fotbal. Chemarea sportului-rege a venit în mod natural, iar prima şi marea dragoste a fost UTA Arad. Formaţia alb-roşie era atunci în vogă, câştigase de două ori campionatul şi era prima reprezentantă a României care performa în Europa.
Eliminarea celor de la Feyenoord Rotterdam, campioni intercontinentali, i-a adus fani în toată ţara. „Un văr al mamei mele m-a dus prima oară pe stadionul din Arad, la un meci cu FC Argeş. Apoi am început să vin singur, drumul era o plăcere pentru că întorceam echipa pe toate feţele. Chiar şi în 1979, când a avut loc prima retrogradare, UTA era fermecătoare. În jurul aparatelor de radio erau pâlcuri de oameni care ascultau etapa din fiecare duminică”, îşi aminteşte Florin Matei, cucerit pe atunci de fotbalişti ca Broşovschi, Domide, Kukla, Gaşpar, Colnic, Both, Popovici, Schepp, Trandafilon sau Munteanu.
Militează pentru identitatea locală
După ce a făcut armata şi a absolvit şcoala post-liceală, i s-a oferit ocazia să lucreze la Arad. A acceptat imediat, datorită UTA-ei. „De atunci, din 1982, sunt arădean. Am urmărit fiecare meci”, punctează Florin. Şi-a concretizat pasiunea după Revoluţia din 1989, când a decis să devină gazetar sportiv.
Recunoscut pentru că nu s-a abătut de la principii, a intrat repede în inimile suporterilor arădeni, militând deseori pentru cultivarea identităţii locale. „Au fost oameni care mi-au reproşat opiniile critice la adresa celor de la Steaua şi Dinamo. Pe lângă părerea mea personală, că sunt două anaconde, care au înghiţit tot de când au făcut ochi, cred că e de datoria fiecărui gazetar să insiste pe ideea că echipa locală trebuie respectată. Îmi place mult fotbalul englez. Acolo, omul din Portsmouth ţine cu echipa lui, nu cu Manchester United”, motivează brădeanul devenit arădean prin adopţie.
Mândria de a fi utist
Simpatia pentru UTA şi-a manifestat-o tot timpul cu mândrie. „Nu mi-e ruşine vreodată să recunosc că sunt suporter. Chiar şi când am criticat, n-am făcut-o cu gândul să lovesc, ci să se îndrept greşelile. A fi obiectiv te ridică şi în viaţă, nu doar în ziar”, a spus Florin Matei.
La începutul anilor 2000, s-a referit pentru prima dată la UTA cu termenul „Campioana Provinciei”. De atunci, formaţia din oraşul de pe Mureş a adoptat expresia, inscripţionată deasupra tribunei a doua de pe stadionul ”Francisc Neuman”.
Întrebări şi răspunsuri
De ce unii suporteri nu sunt lângă UTA în vremurile grele?
În ultimii ani, nesfârşitele scandaluri au format idei nu tocmai benefice. Dacă vor urma, efectele vor fi rele. Există acel nucleu de 1.500 de oameni care vin tot timpul la meci, stadionul n-ar trebui să fie plin doar când jucăm în Liga 1. S-a estompat identitatea, din păcate.
Cum comentezi găselniţa lui Ioan Chirilă, care a botezat UTA „Bătrâna Doamnă”?
Poate că îmi aprind oameni în cap, dar nu ştiu dacă e cea mai potrivită. Fără a-i contesta în vreun fel mâna, UTA avea atunci 30 de ani. Iar o Bătrâna Doamnă exista deja în Italia, Juventus Torino.
Ce-i place
Fidel principiilor sale, urmăreşte verticalitatea şi corectitudinea. „Îmi plac acei oameni care-şi urmăresc ţelurile, dar nu sunt gata să calce şi pe cadavre pentru a le atinge”, spune Florin Matei, pasionat şi de rebus.
Ce nu-i place
Duplicitatea şi panta descendentă din atitudinea fotbalului românesc. „Nu îmi plac anumiţi oameni care sunt promovaţi datorită unei personalităţi ostentative, unui teribilism de prost-gust şi aroganţelor de sorginte dâmboviţeană”, afirmă Florin.
Se încarcă comentariile...
