Liviu Dragnea se pregăteşte să-i ia locul lui Victor Ponta în fruntea PSD

Drumul lui Liviu Dragnea de la baron de provincie la lider al PSD înseamnă 20 de ani de politică, 14 ani de administraţie locală, doi ani de guvernare, o avere impresionantă, scandaluri cu fonduri europene şi un proces penal. Şi-a căpătat porecla de „Teroristul“ de la Traian Băsescu, pe vremea când activa în PD, a creat legende despre morţii care votează şi a atras atenţia Comisiei Europene, pe vremea când gestiona fondurile la CJ Teleorman.

Pare greu de crezut, ascultându-l pe Liviu Dragnea astăzi, că drumul său în politică a început la Partidul Democrat şi că în anii ’90, pesedistul înfocat de astăzi a fost coleg de partid cu Traian Băsescu. Născut la Gratia, în Teleorman, Dragnea a absolvit în 1987 Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. După absolvirea facultăţii a lucrat ca inginer auto, şef de atelier mecanic la Craiova. Doar patru ani a fost angajat Liviu Dragnea, pentru că din 1990 a ales să intre în sistemul privat, înfiinţând o afacere la Turnu Măgurele, oraşul de reşedinţă. În scurt timp a intrat în politică, alegând PD. La alegerile din 1996 a candidat pe lista de consilieri locali ai PD, la Turnu Măgurele, şi s-a ales cu un mandat de ales local, funcţie pe care a ocupta-o doar din iunie până în decembrie.

„TERORISTUL“
Spre surprinderea multora, în decembrie 1996 , la doar 34 de ani şi câteva luni de activitate în administraţie, Dragnea este numit prefect de Teleorman. În lumea politică din judeţul lui Dragnea au circulat legende despre numirea acestuia, legende în care lideri ai PD precum Petre Roman sau Adriean Videanu, conjudeţean al lui Dragnea, au jucat un rol important în numirea acestuia. Dragnea se afirmase în partid jucând un rol important la alegerile din 1996 ca director de campanie al PD şi vicepreşedinte al PD Teleorman. Preşedintele Traian Băsescu a povestit un episod spumos din trecutul actualului vicepremier.

„Dragnea, când era în PD, a venit la mine şi mi-a zis, plângând: «Tata, când a murit, mi-a zis să vin lângă dumneavoastră». De Traian Băsescu îl leagă şi o poreclă. „Ce faci, Teroristule?“, i s-a adresat Traian Băsescu lui Liviu Dragnea în 2008 cu prilejul unei vizite făcute la Administraţia Prezidenţială. Porecla a fost preluată o vreme de presă care, de altfel, a şi comentat  amabilitatea cu care Băsescu s-a purtat cu fostul coleg de partid. Dragnea şi Băsescu au activat în aceeaşi perioadă în PD şi erau cunoştinţe vechi. „Porecla vine de la faptul că în campania din 1996 am insistat o zi întreagă până când l-am convins să vină în Roman. De atunci îmi zice că l-am terorizat o zi întreaga“, explica Dragnea în 2009, întrebat de unde i se trage porecla dată de Băsescu.

A fost prefect al judeţului Teleorman până în 2000, an în care a candidat şi a câştigat şefia Consiliului Judeţean Teleorman pe listele PD. După alegeri a părăsit PD şi s-a înscris în PSD, devenind în scurt timp preşedintele organizaţiei judeţene a PSD. Se spune că plecarea lui Dragnea din tabăra PD în 2000 s-ar fi făcut cu scandal, scandal în care un rol important l-a jucat însuşi Traian Băsescu. De pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, unde a rămas vreme de 12 ani, Dragnea a crescut: în cariera politică, în influenţă şi în avere. Baroniada PSD a început în Teleorman cu Liviu Dragnea.  Cu oameni puşi în funcţii publice importante, acolo unde sunt gestionaţi banii publici,  cu firme controlate de interpuşi care au exclusivitate la contracte publice, într-un un ghem de interese care a funcţionat fără fisură, Liviu Dragnea a fost vreme de 12 ani stăpân absolut al unui judeţ.

VREA SĂ FIE PREŞEDINTELE PSD
În 2006, când deja numele lui Dragnea căpătase greutate ca lider local, începe construcţia carierei sale de politician la nivel naţional. La Congresul din 10 decembrie 2006, Dragnea este ales vicepreşedinte al PSD, responsabil cu reforma statului şi descentralizarea. Ajunge şef de campanie al PSD la alegerile pentru Parlamentul European din 2007. A fost coordonator al campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare din 2008 şi, de atunci, a condus toate campaniile social-democraţilor. În iulie 2009  este ales secretar general interimar al PSD, pentru ca în octombrie 2009, Consiliul Naţional al PSD să îl desemneze secretar general al partidului. Pe măsură ce creşte în partid, Dragnea aspiră la funcţii tot mai înalte. În 2009 este propus ca ministru de Interne în Guvernul Boc. Dragnea acceptă, însă mandatul său este unul scurt.  

După două săptămâni,  Dragnea îşi dă demisia  pe motiv că nu poate aplica strategia pe care şi-a propus-o. Dragnea revine pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, însă aspiraţiile sale tind către funcţii mai înalte. În 2012 candidează pentru un post de deputat şi obţine mandatul cu un scor zdrobitor: 71,49%. Ajunge în Guvernul Ponta şi este desemnat vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Aşa cum i-a stat la dreapta lui Mircea Geoană în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Dragnea stă acum la dreapta lui Victor Ponta în calitate de şef de campanie al PSD la alegerile prezidenţiale.Ulterior, se pregăteşte să preia şefia PSD, cu susţinerea lui Sebastian Ghiţă.

Cercetat pentru fraude la referendum
În noiembrie 2008, Dragnea a fost învinuit de procurorii DNA  într-un dosar privind accesarea ilegală în de fonduri europene. Este vorba de o afacere din 2004 referitoare la deschiderea unui punct de control al trecerii frontierei de la Turnu Măgurele şi Nikopol. Dosarul nu a ajuns în instanţă şi scandalul s-a stins.
Procurorii DNA au pus totuşi mâna pe Dragnea şi l-au trimis în judecată pentru fraudarea referendumului din 2012.

Procurorii consideră  că Dragnea a pus la punct un „sistem naţional de influenţă“ care să-i permită implicarea autorităţilor controlate politic de PSD în următoarele acţiuni: exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător); obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare; practicarea votului multiplu; denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu. 11 termene s-au scurs din noiembrie 2012 de când dosarul actualului vicepremier a ajuns în instanţă. Procesul în care Liviu Dragnea este principalul inculpat împlineşte un an luna viitoare.

Afacerea Tel Drum
Primul şi cel mai important „tun“ dat în Teleorman s-a întâmplat sub conducerea lui Liviu Dragnea, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a CJ Teleorman s-a privatizat. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi fost coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi absolviseră împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fişcuci a fost cel care a pus  mâna, în acte, pe Tel Drum şi din societatea aproape intrată în faliment la data privatizării,  aceasta a devenit, în doar câţiva ani, extrem de profitabilă.

Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate, pentru firmă, deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman  a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul a fost câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta a fost doar începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici, alocaţi de CJ Teleorman în cei
12 ani de domnie ai lui Dragnea.

BANI PUBLICI, SPRE APROPIAŢI
Din 2002 până în 2005, Tel Drum ia în locaţie de gestiune Hotelul Turris din Turnu Măgurele, afacere ce aparţinea soţiei lui Dragnea, Bombonica. Preţul chiriei plătite  era de 25 milioane lei vechi pe lună.  Potrivit unor informaţii, Tel Drum a modernizat hotelul pe cheltuiala proprie în timpul celor trei ani de închiriere. În anii care au urmat, Tel Drum a câştigat toate contractele de reparaţii la drumurile judeţene pe bani publici, fiind desemnat câştigător la toate licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Teleorman.

În perioada 2003-2004, firma a câştigat toate proiectele SAPARD pe drumurile din Teleorman, în valoare de 4,95 milioane euro. Acţionariatul firmei, ascuns întotdeauna într-o nebuloasă în care numele Dragnea nu a apărut niciodată, s-a tot schimbat de-alungul anilor. În acte au apărut şi alţi apropiaţi ai lui Dragnea.
Spre exemplu, Liviu Dobrescu şi Mugurel Gheorghiaş, pe care Dragnea i-a recunoscut. „Sobo (n.r. - Liviu Dobrescu) şi Melcul (n.r. - Mugurel Gheorghiaş) sunt foşti colegi de facultate şi de trupă. Asta s-a întâmplat acum 25 de ani. Nu înseamna că acum ştiu despre orice fost coleg ce firma are. Nu stiu dacă ei sunt acţionarii Tel Drum“, declara Dragnea în 2011.

SCANDAL CU FONDURI UE
Vreme de 10 ani, Tel Drum a crescut cum nicio altă firmă din Teleorman nu a mai făcut-o. Dincolo de lucrările atribuite de CJ Teleorman, firma a câştigat majoritatea lucrărilor de reparaţii la drumuri organizate de primăriile conduse de edili PSD. Şi tot Tel Drum a câştigat cele mai importante proiecte finanţate cu fonduri europene.

Două dintre ele au atras, în 2011, atenţia Comisiei Europene, care a cerut un audit în Teleorman şi a acuzat faptul că licitaţiile au fost trucate. Este vorba despre două lucrări de reabilitare a două drumuri judeţene. Pentru neregulile depistate în Teleorman, CE a aplicat instituţiei o corecţie  de 2,5 milioane de lei. Nici acum CJ Teleorman a nu primit toţi banii europeni şi se judecă pentru ridicarea corecţiei. Tel Drum însă, aflată în mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenţei şi investigaţia s-a clasat.

Firma a continuat să câştige toate lucrările pe drumurile judeţene. Ultimele contracte încheiate cu Consiliul Judeţean Teleorman vizează întreţinerea drumurilor din judeţ pe timp de vară şi iarnă pentru perioada 2013-014. Valoarea depăşeşte 120 de milioane de lei. 

ŞEF PESTE BARONI

În 2004, Dragnea a fost ales preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. Aşa a ajuns baronul de Teleorman să aibă un cuvânt greu de spus în rândul celorlalţi baroni de judeţe din ţară. Dragnea  a militat întotdeauna pentru sporirea puterii preşedinţilor de consilii judeţene. În 2013, Dragnea i-a lăsat funcţia lui Marian Oprişan, baronul de Vrancea.

Averea  baronului de Teleorman

Pe vremea când conducea CJ Teleorman, Liviu Dragnea era chiriaşul a două apartamente de serviciu, iar în declaraţia sa de avere singurul autoturism trecut era un ARO primit moştenire de la socrul său. Câtă vreme a stat chiriaş pe banii statului în două apartamente, Dragnea a început construcţia unei case pe aceeaşi stradă. Şi aşa s-a ridicat pe strada Ion Creangă din Alexandria, pe patru locuri de casă, un palat (foto) al baronului de Teleorman. Pe 6.800 de metri pătraţi se întinde domeniul lui Dragnea format dintr-o casă, o piscină cu jacuzi şi  sistem de iluminat subacvatic, un teren de tenis cu nocturnă. Imagini cu domeniul lui Dragnea au apărut în premieră anul acesta în videoclipul interpretului Alex Maţaev, iubitul fiicei lui Dragnea. Clipul a fost filmat pe domeniul din Alexandria.

În declaraţia de avere a lui Dragnea apar trei terenuri: în Alexandria, Buşteni şi Turnu Măgurele. Pe lângă casa din Alexandria, Dragnea mai deţine un apartament  şi câteva spaţii comerciale în Turnu Măgurele.Vicepremierul are două maşini: o Dacia Logan şi o Skoda Superb. Dragnea are în conturi 113.014 lei şi 12.246 dolari potrivit celei mai recente declaraţii de avere. Oficial, singura afacere a familiei Dragnea este hotelul Turris din Turnu Măgurele, patronat de Bombonica Dragnea, iar singurele venituri sunt salariile. Cel al lui Dragnea de pe postul de vicepremier şi cel al soţiei, din funcţia de manager la hotelul din Turnu Măgurele.

Citeşte şi:

Alegeri prezidenţiale 2014. PSD s-a curăţat, Vanghelie - măturat; Iohannis a pedalat