Nicolae Pătrânjan a înfiinţat Parcul Dendrologic din Alba Iulia

În 2001 Nicolea Pătrânjan a pus bazele Parcului Dendrologic „Dr. Ioan Vlad“ din zona Valea Popii din Alba Iulia. Prin acest proiect s-a concretizat o pasiune de o viaţă a silvicultorului. De când a ales spaţiu şi până la acest moment Nicolae Pătrânjan îşi petrece aproape tot timpul în parc deoarece proiectul său ptresupune atenţie 365 de zile pe an.

„Este o pasiune mai vechie, în familia mea sunt mai mulţi silvicultori. Am avut şi norocul să am şi o profesoară de biologie foarte bună. Mai apoi la facultate m-am inscris încă din primul an la cercul ştiinţific de dendrologie care se ocupa de botanica speciilor lemnoase“, a spus Nicolae Pătrânjan. 

„Am făcut acest parc pentru oamenii din Alba Iulia“

După ce a terminat facultatea s-a angajat la Direcţia Silvică Alba şi a încercat să creeze un parc dendrologic. „Am încercat mai întâi să amenajez un asemenea parc pe Câmpia Libertăţii de lângă Blaj, dar în 1974 a fost organizată o manifestare politizată în acest spaţiu. O armată de 10.000 de oameni au făcut praf şi pulbere câmpia. Mai apoi am încercat să amenajez ceva în zona actualului cămin de bătrâni din zona Schit, dar terenul a fost parcelat şi nu s-a mai făcut nimic“, a spus silvicultorul.

Nicolae Pătrânjan a trecut peste aceste două nereuşite şi în 2001 a început amenajarea parcului în zona Valea Popii. „Am studiat mai multe amplasamente. Au fost două condiţii, una să fie aproape de mine şi a doua să fie aproape de un oraş mare pentru ca acest parc să poată fi vizitat. Valoarea unei lucrări stă în ochii privitorilor“, a explicat Nicolae Pătrânjan. „Eu am învăţat din bărâni că pădurea creşte pentru oameni şi am făcut acest parc pentru oamenii din Alba Iulia“, a adăugat silvicultorul, care în 2001 a ieşit la pensie anticipat pentru a se putea ocupa de proiect.

Parcul e creat în stil englezesc

Parcul Dendrologic de la Alba Iulia este în primul rând un proiect peisagistic. „Am ales stilul peisagistic englezesc, care la rândul său a fost inspirat din China şi care mai apoi a devenit agreat în Europa şi SUA“, a spus Nicolae Pătrânjan. Silvicultorul a explicat că pentru a crea frumosul este nevoie de stabilirea unor concepte. În primul rând un parc dendrologic trebuie să fie estetic-vitalizant. „Am ales stilul englezesc pentru că este mai liber. Vor fi câteva alei principale care vor fi asfaltate dar în rest potecile vor fi şerpuite şi vor fi realizate diverse cadre în care vor apărea combinaţii de talii, arbori cu frunziş permanent sau arbuşti cu flori diferite şi care înfloresc în momente diferite“, a mai spus albaiulianul.

Câte specii de plante sunt la acest moment în parc?
N.P.: „Parcul a fost realizat pe locul unde creştea o pădure bătrână. Doar pe jumătate din suprafaţa ei s-a realizat acest proiect. Am ales zona mai joasă ca altitudine pentru a putea aclimatiza cât mai multe plante. În parc există la acest moment cel puţin 820 de specii. Majoritatea sunt aclimatizate liber. Puţin ştiu că în ultimiii 100 de ani în România au fost aclimatizate cel puţin 90 de specii de arbori şi arbuşti care acum au devenit comuni.“

Puteţi să daţi un exemplu de arbore comun care a fost aclimatizat liber?
N.P.:  „Salcâmul este de origine americană şi a ajuns în România în secolul XIX.  De când este pe tărâm românesc l-a întrecut în dimensiuni şi productivitate pe strămoşul său american. Sunt şi alte specii care se simt foarte bine aici. În parc sunt specii din America, Japonia şi din toată lumea. Practic parcul creşte deoarece primesc seminţe de la toate grădinile botanice din România şi de la alte parcuri dendrologice.“

Ce-i place: „Îmi plac provocările. Parcul este o provocare. În partea de mijloc a parcului pământul nu este foarte bun şi este destul de lucrat acolo. Arborele meu preferat este tisa, o plantă otrăvitoare care a fost distrusă sistematic de păstori şi agricultori pentru că animalele erau tentate să mănânce din ea şi se otrăveau.“

Ce nu-i place: „Mă deranjază răutatea şi prostia. Mă deranjază şi ignoranţa, cred că oamenii au ieşit din condiţia lor biologică. Mănâncă produse modificate, ies foarte puţin şi rar în natură şi din această cauză sunt porniţi pe distrugere.“

Profil:
Născut: la 18 octombrie 1943 la Sebeş
Studii: Facultatea de Silvicultură la Braşov
Familie: Căsătorit, două fete şi două nepoate