Sigiliul lui Avram Iancu şi legionarul roman, principalele simboluri de pe stema judeţului Alba
0Stema judeţului Alba datează de 20 de ani şi este în plin proces de modificare. Noua stemă a trecut de votul Consiliului Judeţean şi ”aşteaptă” avizul Guvernului pentru a intra în vigoare. Până atunci, însă, Alba ”merge înainte” cu stema aprobată în anul 1993.
Judeţul Alba a fost unul dintre primele care şi-a schimbat vechea stemă comunistă, venind cu următoarele arme: scut despicat, primul cartier de azur încărcat cu un legionar roman de argint privind spre senestra, ţinând cu mâna dextră o suliţă de argint şi cu cea senestră un scut negru pe care scrie cu argint: V.R.R. (Virtus Romana Rediviva). Cel de-al doilea cartier tăiat; în partea superioară pe un câmp roşu un zid de cetate având în poartă capul de bour, flancat de roză şi de semilună, totul de argint; în partea inferioară, pe aur, sigiliul oval al “Prefecturii Auraria Gemina”, adică sigiliul marelui erou naţional Avram Iancu.
”Conform explicaţiei oficiale, stema evocă istoria milenară: procesul de romanizare, legăturile ţinutului cu voievozii Moldovei şi Revoluţia de la 1848, în cadrul căreia s-a distins legiunea condusă de Avram Iancu. Actuala stemă s-a bazat numai pe elementul istoric în elaborare. Atât sigiliul prefecturii cât şi zidul de cetate cu stema Moldovei sunt elemente noi care nu au mai apărut niciodată în armele judeţului Alba. În special introducerea simbolului moldovenesc surprinde, întrucât legăturile politice invocate între acest ţinut şi Moldova nu erau atât de puternice încât să reclame o armă proprie. De asemenea se remarcă şi introducerea tricolorului în cromatica scutului”, afirmă Vald Lucian Popescu în lucrarea Evoluţia stemei judeţului Alba în perioada 1918 – 1992.
În anul 2013, Consiliul Judeţean Alba a demarat procedura de modificare a stemei. O primă propunere a fost contestată pe motiv că a fost eliminat sigiliul lui Avram Iancu, dar după discuţii şi dezbateri s-a revenit la acest simbol pentru judeţul Alba.
Semnificaţiile heraldice ale noii steme a judeţului
Stema revizuită a judeţului Alba are forma unui scut tăiat prin trasarea unei linii orizontale la 2/5 din înălţime faţă de partea de sus, câmpul de jos este despicat în două câmpuri pe verticală.
- în primul câmp de sus pe fond de aur, se află o coroană de oţel;
- în primul câmp din partea de jos, pe fond albastru se află un legionar roman de argint stând în picioare, privit din faţă, având capul spre dreapta şi ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în cea stângă un scut negru cu inscripţia V.R.R. ;
- în al doilea câmp din partea de jos pe fond roşu se află sigiliul lui Avram Iancu, un brad verde pe un oval auriu încadrat de inscripţia Sigillu Praefecturei Gemine.
Legionarul roman, care apare şi pe vechea stemă a judeţului Alba din perioada interbelică, simbolizează procesul de romanizare, aportul coloniştilor romani la etnogeneza românească, rolul major jucat de capitala Daciei romane, Apulum, oraş în care Legiunea a XIII-a Gemina şi-a avut reşedinţa timp de 165 de ani, dar şi de celelalte oraşe romane de pe teritoriul actual al judeţului Alba: Alburnus Maior (Roşia Montană), Ampelum (Zlatna), Salinae (Ocna Mureş), Brucla (Aiud), Alburnus Minor (Abrud), la naşterea poporului român şi a limbii române. Inscripţia V.R.R. – virtus romana rediviva semnifică “renaşterea străvechilor virtuţi ostaşeşti”.
Sigiliul lui Avram Iancu (bradul verde pe oval auriu) reprezintă simbolul revoluţiei române de la 1848 – 1849 din Transilvania, un însemn al autorităţii prefectului general al oştirii române: Avram Iancu. Este o mărturie a organizării militare şi administrative a Ardealului. Prin cele 15 legiuni, cea mai mare fiind Auraria Gemina, cu sediul la Cîmpeni, Avram Iancu a realizat prima încercare revoluţionară de organizare administrativă a Transilvaniei. Bradul este la rândul său un simbol al munţilor, veşnic verde, drept, înfruntând furtunile, nedezlipit de munte, precum moţii şi strămoşii lor dacii.
Coroana semnifică în primul rând, încoronarea la data de 15 octombri 1922 a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, ca suverani ai României Mari, în Catedrala încoronării din Alba lulia, construită pentru acest eveniment. Actul încoronării are semnificaţia de desăvârşire a Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi de consfinţire a existenţei statului naţional unitar român. Coroana de otel, făurită la dorinţa Regelui Carol I, din oţelul unui tun capturat de ostaşii români la Plevna, reprezintă simbolul cuceririi independenţei de stat a României, premisă determinantă a Marii Uniri. Simbolic, coroana poate reprezenta şi momentul „încoronării”, la Alba lulia a lui Mihai Viteazul, domn al celor trei ţări româneşti, unite sub sceptrul său, în mai 1600. Extrapolând putem afirma că acest simbol, coroana, aminteşte şi faptul că la Alba lulia, capitala Principatului Autonom al Transilvaniei (1541 – 1699) erau „încoronaţi” principii ardeleni.
FOTO Valea Arieşului în alb şi negru. Peisaje de arhivă din frumuseţile Apusenilor
Se încarcă comentariile...
